Au nenii ăștia de la Sâmburești niște vinuri bunicele. Roșii. Chiar și ăla cel mai ieftin al lor, care nici nu-i D.O.C. , Sâmburel de Olt, e acceptabil.
Nu, nu-i zaibăr oltenesc – acela fiind cel mai prost vin din spațiul federației, conceput de localnici pentru a-i otrăvi pe vecinii lor klingonieni, care este esența oltenismului; lucru făcut prost, cu zgârcenie și lăsat eventual să se oțețească și când ajunge îndeajuns de nașpa să te știe o lume întreagă îl faci brand și te mândrești cu el, dai pe gat ca și când ar fi cel puțin Bordeaux; ăștia-s oltenii și ăsta ne e zaibărul.
Dar cum am zis, vinurile roșii de la Sâmburești nu-s așa. Dar aseară am băut alb. Mai băusem de la ei un Sauvignon Blanc, DOC și ăla și n-am fost convins dacă merită să mai cumpăr așa ceva. Merită, e bun de amestecat în sosuri pentru paste .
Aseară, inspirat de doi clienți, care cumpărau o poșircă ieftină pentru soț și respectiv tac-său, am luat o sticlă marketată mai decent așa, tot de la nenii ăștia ai lu’ Valvis. Din satul vecin, cum ar veni.
L-am băut cu cineva care cunoaște tehnologia mai bine decât mine, că lucrează periodic și pe treaba asta, da-n Germanistan.
Și-am observat problemele. Două.
1. Din perspectiva mea, vinul e bun, fresh, cu arome, care ar fi fost și mai bun dacă nu ar fi avut un fad gust de drojdie. Din perspectiva lu’ nașu’, gustul de drojdie e dat de o filtrare insuficiență și înțeleg de ce, că am fost la o fabrică de vin când studiam economia producției agricole la A.S.E.
Spre deosebire de vinurile roșii, cele albe nu se lasă să zacă în boabele de struguri din care a fost extras, ci se trece imediat în cisterne de inox unde se potrivește și se filtrează de mai multe ori. Ca să nu rămâie pic de drojdie în el. Filtrarea se face cu hârtie de filtru care poate fi mai scumpă (mai bună ), sau mai ieftină. Dacă îl filtrezi de mai puține ori, folosești hârtie din aia mai ieftină, sau o supra-uzezi (nu o schimbi la timp) fuți lotul, sau producția de vin. Că gustul rămâne în sticlă și se acutizează. De regulă,vinurile albe nu se maturează in baricuri și nu se reprocesează, evident, după ce au fost îmbuteliate.
Desigur, dacă publicul țintă sunt bețivii de la birtul local, sau puștanii care beau orice, atunci e ok. Dar dacă vinzi în sticle cu formă de sticlă de vin spumant și etichetă mișto nu prea e.
2. In reclamă se zice că ăsta e un vin care înțelege femeile. Cred că era potrivit pentru doamna care căuta ceva poșircă pentru soțul ei de ziua lui. Adică înțelege femeile care vor să-și omoare soții bețivani; sau să îi facă să sufere. Că am ajuns acasă direct cu durere de cap. După jumătate de sticlă; am împărțit-o frățește la doi. Doamnele, înțelegătoare nu au dorit să bea.
Noroc că soția nu voia să mă omoare ( eu am ales vinul ) și mi-a căutat o aspirină.
Notă: Asta e din 2017. Nu știu dacă și edițiile anterioare sunt tot așa prost filtrate, sau dacă tot anul 2017 e futut, sau doar un lot. Cert e că am încercat două vinuri albe de la ei și am să rămân la roșii .
Prin Döner Republik Deutschland cam ce vinuri roșii bune ai băut? Atât din cele făcute aici, cât și din cele cumpărabile aici pe la magazinele de beuturi.
Bai, Am baut mai mult alb nemtesc – Gewurztraminer, cred ca toata lumea a baut pana acum d-asta de la Schaefer-Frochlich. Rosii am baut standard: Spaetburgunder ( pinot noir) si Dornfelder. Da’ nu as lauda vreunul. Nu ca ar fi rele, dar mi se par overpriced in comparatie cu ce poti gasi aduse din Franta, iar eu nu-s fan vinuri frantuzesti. Nemtesti rosii imi aduc aminte ceva de la Hammel and Cie, ceva Dornfelder demisec, ceva cu cifre pe sticla. Bunicel. Mai interesant e ca gasesti in Germania case de vinuri mici, de artizani, locale, care fac vinuri bune (… Read more »