Presupunerea, mama tuturor eșecurilor

$-a terminat vacanța, și bani și tot, deci să purcedem către aeroport și să lăsăm mașina la Europcar.

Am luat rabla de la terminalul 3, că acolo am aterizat. Mi-au zis ăia că trebuie să o duc la terminalul 1 . Că acolo fac ei recepția. Căcăcioși, zic, că uite, eu trebuie să mă întorc aci la terminalul 3 . Mă calmează gagica de acolo că e shuttle care mă duce de acolo la terminalul 3.

Tre’ să duc mașina ochi de benzină. Întreb dacă știe o benzinărie aproape. Da. Știe. E in aeroport.Bun.

Înapoi în viitor. Presupun că benzinaria e la terminalul 1 și se vede. Ajungem acolo și se vede. Trag rabla la statie și observ că nu pot alimenta. Că sunt pompe care aparțin cumva unor firme de închiriat. Ok, hai la Europcar, ne spun ăia. Mergem și ne spun să facem un ocol.

E ok, avem timp.

Facem și vedem stația după un giratoriu. Presupunem că se iese din giratoriu și se face stânga, la cum arata stația. Presupunem prost. După 500 de metri ne întoarcem, alimentez și plecăm din nou spre terminalul 1.

E ok avem timp.

GPS-ul se încurcă și tre’ să facem un 180. E ok.

Las mașina și îmi spune un agent că Europcar oferă serviciu de Shuttle până la terminal. Gratis. Civilizat.

Ajungem la microbuz,ne întreabă unde vrem și spun că la terminalul 3.

Ajungem acolo, nu avem bagaj de cală, călătorim ușor, deci hai la securitate. Acolo ne spun că nu-i bine, să întrebăm la informații.

Mă enervez. Prea mă plimbă ăștia ca pe prost , ce să mai întreb. Am o idee. Scot o carte de îmbarcare. Scrie pe ea foarte clar: Terminal 1.

Morții lui de aerobic. Aterizăm la un terminal și decolăm de la altul? M-am uitat doar pe biletul de tur.

Hai cu Shuttle la terminalul 1.

Nu prea mai e timp.

8 Replies to “Presupunerea, mama tuturor eșecurilor”

  1. Nu stiu cum e in Tel Aviv dar in Eilat am pierdut vreo juma de ora ca s-au gasit aia sa intrebe tot soiu de chestii dubioase (de ex de ce pe pasaport sunt trecute 2 localitati…gen aia in care m-am nascut si aia din care mi s-a eliberat pasaportul). Cand am intrat ne-a dat viza si aia a fost.
    Plus ca tanti de acolo a lipit ceva sticker fix pe portiunea aia cu codu de bare de pe spatele pasaportului si cand s-o dau jos s-a cam dezlipit cu tot cu o portiune din codul de bare.
    Ce mi s-a parut dubios a fost security check-ul, intrebasem de o tavita in care sa pun curea, geaca, telefon etc si zice tipu sa trec cu ele ca nu-i problema. N-a scos nici un sunet poarta aia…
    Si inca o chestie era un automat de citit pasapoarte electronice si deasupra scria “Israeli citizen only”. Ne-am asezat coada la un ghiseu unde un nene verifica pasapoartele. Fix cand am ajuns noi in fata, s-a enervat si a inceput sa strige ca de ce nu folosim automatul ala daca tot avem pasapoarte electronice. Ii arat afisu cu israeli citizen only. Rasp lui “You can ignore that”.
    Sunt curios daca si la voi a fost la fel sau doar in aeroporturile astea mai mici fac asa.

  2. Nu am aterizat in Eilat, dar in decembrie anul trecut am aterizat in Ovda, aproape de Eilat.
    Controalele de securitate in Israel sunt cele mai dure pe care le-am intalnit. Nu am zburat in US, acolo am inteles ca ar fi si mai naspa. Insa in ultimii ani nu par sa mai fie nici ei asa exigenti, daca nu cumva zbori cu EL AL ( am zburat si cu astia).

    Dar nu a tipat nimeni la mine. Si le-am facut si cateva mici arogante. Doar m-au rasplatit pentru ele cu controale foarte amanuntite. Mi-au scos toti chilotii si sosetele purtate de prin bagaj si s-au uitat in ele. Din partea mea, puteau sa le si miroasa.
    Doar ca eu sunt linistit asa, nici macar nu ridic o spranceana daca vad oameni ca tipa disperati. Daca nu cumva sunt eu deja nervos.

    In Decembrie ne-au intrebat aia unde mergem , daca avem bani destui, ne-au cerut rezervarilepe la hoteluri, din astea.

    Acum a fost mai relaxat , dar aveam deja documente cu rezervarile pregatite, si extras de cont bancar si cash si ce voia pula lor. Dar nu prea au intrebat mare lucru, decat scopul si durata vizitei.

    Faza tare, cand am plecat ne-au lasat cu sticlele cu apa. Sotia voia sa le arunce, dar nu, cica e ok. 3 x 500 ml.

  3. My mistake, tot in Ovda am aterizat si noi. Controlul a constat in scanarea bagajului de mana (doar atat aveam).
    Ii aratasem afisul ca poate il dau jos, e mai rapid sa treci pe la aparatu ala, sa scanezi pasaportul si sa-ti vezi de drum. Interesanta si faza cu apa.

  4. Am vazut aparatul, am vrut sa merg acolo, dar scria clar treaba aia, plus cineva ne-a indrumat ca pe oi catre birourile cu oameni.

    Oricum aeroportul ala cred ca e inchis acum. Din toamna deschid altul nou in Ramon, tot asa adiacent Eilatului, dar mai aproape decat Ovda, si mai modern, nu paragina aia.

  5. 1. Aia cu pasapoartele electronice merge cu orice fel de passport, nu doar ala israelian. Am trecut eu, n-are greturi, merge mult mai repede.

    2. Daca tu crezi ca deschid aia aeroportul nou in toamna, mai baga o fisa, ca nu mi se pare aproape de finish. Om vedea.

    3. Am vrut sa zic ca iti place in Israel ca ai sange de evreu in tine la cat de zgarcit zici ca esti, dar am vazut apoi cat ai spart intr-o saptamana si mi-a trecut. Keep up the good work. Eu am spart jumate in 2 sapt si un pic in Martinica. Drept ca fara copii.

  6. 1. Nu am stiut, nu mi-am permis sa comentez cand m-au directionat aia catre controlul manual.
    2.Eu zic din ce am citit pe niste site-uri de ale lor. Stiu ca trebuia deshis din primavara asta. Dar deh.
    3. Adevarul e ca-mi cam rod unghiile, da’ nu am avut de ales. Am rezervat cu “doar” o luna inainte in cea mai scumpa perioada a lor, plus ca plm, stii si tu, oricum Israelul e scump.
    Dar totusi 2 saptamani in Martinica cu juma’ de bani? Cu ce dracu’ ai ajuns acolo pe jos? Mi se pare cam imposibil.

  7. XL Airways, ce e drept e cam low-cost, dar CdG – Fort de France a fost ~900 de coco 2 oameni dus-intors (rezervat de pe skyscanner, ca direct era mai scump), bilete luate cu 4 zile inainte, cu locuri preferentiale un pic, ca-s lung in craci. Cazare la casa (gites-de-france.fr, recomand), 650 16 nopti, cu bucatarie, net, frigider, clima, asa cam de 2 stele nepretentioase, un sandero dieselos 630e fara limita de km, vreo 150 motorina (insula, dar am bagat 1800 de km) si maruntis pe mancat, baut – fara alcool si tigari, na, asta e. Plimbat cu barca, urcat pe vulcan, scuba, de astea.
    Te-o mancat pe tine in cur sa meri de pesah, am fost io odata de shavuot, am aterizat fix in ziua aia pe ben Gurion, mi se parea mie cam pustiu, ghici cine o marcat banu la taxi ca nu circula nici musca? Si aia cu automatele pe umar erau relaxati.

  8. Nu e ca m-a mancat in cur. E vacanta copiilor si asa au avut anul asta. Si nu prea aveam unde sa merg la mare. Martinica e cam departe de mers cu copii de 4 ani. Mi s-a parut cea mai nimerita experienta.
    Ma uitam la Teneriffe dar erau vreo 9800 de lei biletele la Wizz. Ok, tot cred ca aveam sanse sa ies ceva mai ieftin cu Teneriffe, da’ nu imi vine sa stau cu copiii la ceva gen 2 stele.
    Pen’ ca lucrez cum lucrez nici nu pot sa fac booking foarte in avans, asa ca asta-i costul .
    Si, plm, am mancat prin carciumile ale mai bune, ca de aia merg in Israel

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.