Recolta roșie a lui Coloja

Îmi place ce scrie omu’, mai exact cum scrie,  și motivat de asta am deschis și cartea.  Nu eram prea atras de subiectul cărții în sine – dezbrăcarea popilor de hainele sfinte și suprinderea lor în pula goală, fiind prezentată biserica în toată urâciunea ei, dată atât de comportamentul deviant al clericilor, cât și de însuși scopul mercantil și ipocrit. Nu că nu-i interesant, dar nu-i nimic nou pentru mine, nu prea mai e un subiect, cam de vreo 15 – 20 de ani. Și poate nu-i chiar rewarding  să citești ceea ce știi deja și ce reprezintă și propria părere, doar cu alte cuvinte, într-o carte.

Dar m-am apucat de ea pentru stilul transgressive și pentru modul în care mă așteptam să fie scrisă. Îmi place genul de abordare în care  povestea este prezentată din punctul de vedere al unui personaj, care evită o cameră peudo-obiectivă deasupra scenariului, iar ceea ce citești este ceva ce aș numi subiectivism justificat. Nu știu dacă există termenul, sau unul similar, dar ideea e ca personajele îți transmit povestea cu titlul de adevăr, sigur, unele-s privilegiate față de altele, în text pare că autorul ține partea personajului principal, care e mai oarecum mai rațional, sau poate doar mai puțin emoțional decât restul, deși mi se pare că găsesc o doză suficientă de faibilism, sau poate-i doar un faibilism deghizat.

Stilul și textul nu-s chiar pentru toată lumea, citeam pe undeva  o apreciere critică, citez :  “Recomand tuturor celor care ştiu să facă distincţia dintre nud şi pornografie

Eu cred ca știu să fac diferența dintre nud și pornografie, diferența între goliciunea folosită ca artă și cea folosită ca exploatare a unor slăbiciuni și vicii și pot să spun că tre’ să fii destul de înțelegător ca să deslușești formele artistice ale textului dincolo de vulgaritatea nu neapărat a  limbajului, cât a textului chiar susținut de un limbaj care se vrea cuprins într-un cadru literar totuși, text care caută parcă să exploateze imaginația pornografică  din mintea cititorului. Remarc și limbajul vulgar pentru ce te-ai aștepta să găsești într-o carte, așa eu vorbesc și scriu uneori mai grosolan de-atât, dar nu-s eu etalon în literatură. Și nu-i vorba numai de sex.  Simbolurile depășesc destul de mult sfera nudului și intră în zona aia în care îți pui problema, oare ar trebui să citesc asta? Bine, nu eu, eu pot să citesc orice, n-am jene d-ăstea interioare, deși cred că mi-ar fi un pic  nu știu cum să citesc pasaje cu voce tare la un cenaclu. Dacă cenaclu ar fi un cuvânt pe care eu l-aș cunoaște.

În ceea ce mă privește, am găsit fix ce-am căutat atunci când am deschis cartea, probabil  că ar fi valorat și mai mult s-o fi citit acum 15-20 ani, dar  probabil acum 20  de ani ar fi fost una din cărțile interzise sau cenzurate. Bine nu în România anilor ’90, dar ca idee, la vremea aia ar fi fost percepută, fără îndoială, ca o piatră aruncată în geamul bisericii și al eticii sociale. Acum nu mai e cazul, imaginea bisericii s-a dat dracu’ și fără umărul literaturii, iar etica socială în România e o glumă.

Iar ca o șușana, remarcam deunăzi o puțoială pe tema literaturii și a trăitului din scris între Eftimie și Coloja.Nu mă interesează divergențele de ordin personal și nici cum trăiește fiecare din scris, dar era o invectivă pe tema faptului că-s greu de citit cărțile lui Răzvan. Băi, cam sunt. Pe asta am lăsat-o de vreo cîteva ori că mai aveam chestii de făcut, uneori alte cărți de citit, pe cand cartea lu’ Eftimie o pot citi cu un ochi închis și cu o mână la spate. Da-s două chestii diferite și nu aș putea spune că prefer un anume stil. Sigur pot citi vreo zece cărți de-ale lu’ Eftimie într-o lună și s-ar putea să nu am dispoziția necesară să citesc mai mult de 2 scrise în celălalt stil într-un an.

Dar se pune problema de cine și ce caută într-o carte. Probabil că e util să ai și cărți Transgressive, altfel toate filmele ar fi de comedie și cu super eroi, nu?

Am început încă două – ”Choke” și ”Survivor”, după niște recomandări, dar am dedus repede ca poate am greșit autorul, sau poate am citit prea mult anul ăsta, lol. Mai am o carte în plan până la sfârșitul anului și gata. Păi ce  facem aici, eu aveam alte planuri cu certificări and shit și am citit până acum vreo 8 cărți de literatură ( majoritatea mai vechi). Știu că-i o glumă, că-s oameni care citesc cu 2 cifre, dar mie nu-mi place literatura, în general.

7 Replies to “Recolta roșie a lui Coloja”

  1. Subiectul e valabil, dar nu mai e o noutate pentru nimeni.
    Dar stirea aia, s-avem pardon si sa nu fim prea rai cu sarmanul preot. Pai, cine pula mea e de vina aici pentru abuz? Ce era sa faca daca fraierii aia au halit gogoasa si i-au adus copilul pe tava? Serios acuma.
    Cum adica “Mi-a dat mesaj pe telefon. A zis că are nevoie de copilul meu să-i aşeze cărţile. A dus-o direct acasă! “ ?
    Gen primul lucru dupa mesajul pe telefon, daca copilul era deja cu el era sa suni la 112, dar asa instant, stii cum? Daca nu, sa te duci in locul copilului si sa-i futi o mama de bataie, sa-i spui data viitoare sa se gandeasca “sa-si aseze singur cartile”.

    Gen futu-ti mortii ma-tii, nu poti sa-ti asezi singur cartile, exploatezi copilul meu?
    Ce pula mea inseamna asta in primul rand? Cum sa fii ok cu faptul ca un popa se afla singur in preajma copilului tau. De la punctul asta incolo esti vinovat.
    Nu-mi pasa daca popa ala ar fi tata, sau frate-meu. Coaie, esti popa, lasati copiii sa nu vina la tine, ca nu-i a buna, hai ia metri, ca vad ca-ti curg bale.

    E ca si cum i-ai lasa copilul in grija unui traficant de persoane, sa-l aduca pe calea cea buna si pe urma te plangi ca-l pune la produs. Pai, omul isi face meseria, il duce pe calea cea buna.

    Altfel, ii inteleg perfect. Iti spun serios ca dac-as fi popa, nici eu n-as fute nimic peste 18 ani. Nu-mi plac copiii nici sa-i vad, daramite sa-i fut, dar sunt atatea pacatoase si de la 14 ani in sus pe care ti le-aduc parintii sa scoti dracii din ele atunci cand nu vin singure sa le ierti pacatele, ca ar fi si risipa sa le lasi sa plece asa, neexorcizate.

  2. fix, dar fix la asta m-am gandit si eu. :)) cica erau prieteni de familie. de cand prietenii de familie iti invita fiica de 11 ani pe la ei acasa singuri???

    ca sa nu mai spun ca avea cred biblioteca nationala acasa de a fost nevoie de 3 saptamani la rand sa se tot duca la el sa aranjeze carti. nu imi dau seama daca chiar puteau fi asa de prosti sau pur si simplu i-a durut in cot, mai ales ca faceau afaceri impreuna.

  3. Eu de la Cypress am citit o serie de nuvele, nu mai țin minte când, eram la plajă acu’vreo 4 ani. Au fost ok, stilistic, dar prea previzibile. Nu aș mai încerca un roman.

  4. nu în România anilor ’90, dar ca idee, la vremea aia ar fi fost percepută, fără îndoială, ca o piatră aruncată în geamul bisericii și al eticii sociale

    În România anilor ’90, Mașinăria Rock and Roll era favorita puștilor de 14 ani, Dănuț Ungureanu era un autor respectabil, iar Tintinii românești Cătălin Tache și Horia Tabacu erau reporteri serioși.

    Sau, metaforic zis, prin România anilor ’90 nu trecuse ca buldozerul visul american al lui George W. Bush. Și nici prin Rusia anilor ’90 nu trecuse buldozerul.

    Visul american al familiei serioase și tradiționaliste cu nuntă la biserică și casă pe credit a demarat așa, încet, ca buldozerul, prin 2005-2006.

  5. Visul american al familiei serioase și tradiționaliste cu nuntă la biserică și casă pe credit a demarat așa, încet, ca buldozerul, prin 2005-2006.

    Cu casa pe credit poate, da’ de unde sunt eu se faceau nunti in biserica, fara vreo pauza in timpul evului comunist, cel putin din ’45, din ce mi s-a povestit in familie, da-i posibil si mai de din vreme de-atat, doar ca aia pe care i-as fi intrebat prin viu grai erau deja morti. .

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.