Înc-o zi, înc-o poveste

Mă dădu windows-ul afară de la muncă. Așa brusc. Bănuiam că are ceva bubă și se pregătește de crash, că făcea ca avionul de un sfert de oră, nu prea mai mergea copy- paste-ul și alte alea. Dar nu aveam timp și poftă de reboot.

Perfect, am lăsat tot și am plecat să joc uno cu copiii. Nu râdeți că sunt o lepră, că era 8 fără zece. Seara. Muncă de la 9 la 8 ce pula mea, așa e când bagi de acasă. Uneori.

Sunt happy-happy că mi-au mai prelungit ăștia încă 4 luni de remote, așa trece și vara asta. Mă sună alții, mă întreabă cât vreau și când aud sume li se înroșesc ochii brusc,că ce pula lor vreau eu atâta de mulți bani?

Știu eu oare ce norocos sunt că lucrez pentru nordici și își permit aia bani mulți?

Răspunsul e un fel de “futu-ți norocul mă-tii, tu crezi că io aicea joc barbut, fă?”, dar mai cizelat așa, ca pentru domni.

Că să vedem ce poate merge rău într-o zi și de ce îmi prelungesc ăștia contractul 4 luni deși nu au nevoie de mine (în toate zilele) și trece și vara asta pe cicalacacichicea, zici că sunt angajat permanent. La stat.

Mă trezesc de dimineață că nu merge conexiunea la un sistem productiv, cu single sign on, la niște useri.

De parcă asta e treaba mea, eu nu am nici laptop de la client să pot testa ce zic ei acolo cu autentificare cu domeniu. Tre’ să cer unul, că a trecut un an și jumate de când prestez la ei. Merit?

Și zic să văd dacă pot să îi ajut cu ceva login cu parolă, să nu stea la ușă. Nu. Nu pot. Că nu merge deloc sistemul. Pula mea, cică avem departament de sys admini , monitorizare că tocmai ce i-am ajutat acum două săptămâni să ne mutăm de pe cloud ( azure ) on premise ( la IBM ), că e mai ieftin. Ieftin și bun!

Îl întreb pe omu’ nostru dacă știe ceva despre asta, același tip care la go-live-ul unui proiect anterior avea cursuri de golf și cică da, se uită. Ca să vadă că ăia de la IBM au resetat serverul cu baza de date ( ceva Hana) așa fără avertisment și fără să oprească și ERP-ul de deasupra. Că ce-ar putea merge rău. Două ore de down-time la sistemul productiv și nimeni nu comentează nimic, zici că e blogul meu; să tot lucrezi, tată, la compania asta.

Ăștia, colegii mei aveau go-live in weekend la un proiect început o dată cu ăla pe care l-am terminat eu anul trecut. Și că totul merge brici, etc, dar dacă pot să îi ajut eu un pic cu niște chestii și eventual să fiu on-call in weekend. Asta după ce le-am descurcat transporturile toată săptămâna. Da, pot , plm.

Și hai să îi ajut să le creez vreo 80 de useri și roluri, dar mai înainte să văd ce pula mea au userii mei de se plâng că nu le merg chestii, morții lor de incompetenți. Și văd că le lipsesc roluri, din neant așa. La toți. La toți 2500 și mă ia cu un fel de amețeală de să-mi bag pula cine le-a luat ăstora autorizațiile, de ce dar mai ales cine li le pune înapoi . Aparent eu. Dar e imposibil . Dar nu, vina e a mea. Plm, amicii ăștia ai mei au modificat niște roluri comune și acum vreun an i-am învățat eu că dacă nu vor să reassigneze rolurile cu mâna în sistemul de test, să le transporte cu tot cu user assignment-ul din sistemul de dezvoltarr, dar să nu facă asta și în producție, că le iau rolurile userilor care nu exista în dev. Zici că să îi înveți pe gâscani.

Mno. Noroc că io am script pentru orice și snapshot de la varianta corectă a asocierilor de autorizații, că ce facem aici ?

Juma’ de ora mai încolo userii mei erau fericiți și presupun că s-au oprit din înjurat că nu mai sughițam.

Acu’ hai să îi rezolv și pe amicii mei cu userii lor și mă gândeam așa la o chestie. Băi, eu am făcut un căcat de program abap care crează useri, sau îi modifică și le pune o paletă de roluri, practic uploadează un Excel . Nimic fantastic. Și pentru că ăștia nu aveau nimic , eu am fost primul care să le facă asta, am ales eu template-ul să îmi fie convenabil. Să muncesc puțin și să fie inteligibil.

Și te aștepți că dacă și alții vor să folosească unealta asta să își pună datele în Excel după formatul dat. Măcar atâta. N-ai vedea! Mă holbam la ecran ca boul, așteptam să îmi crească unghiile ca să mă pot zgâria pe ochi. Și-l întreb pe amicul arhitect că “ce-ai făcut, mă, nene, mă?” . Eh, da, așa au venit datele de la business, că își dă seama, că le pitroceste el și le pune în format și că să facem o ședință să îi arăt. Facem. Și văd că începe : Copy paste cu mâna și analiză ochiometrică. Și că să stau să mă uit la el cum face asta. Du-te bă nene la treaba ta și lasă-ma. Făcut script VBA care sa reașeze datele și să verifice care din userii lui sunt și pe proiectul meu și să moștenească încă și rolurile de la mine, etc.

In juma’ de ora aveam foaia giugiuc, urcat în sistem și luați de testați amici.

Nu merge nimic, normal. Și iau de mă uit la “rolurile” create de handicapații ăștia pentru proiectul lor. Erau create doar cu numele aveau asignate niște autorizații de meniu UI și atât. Pula obiecte de autorizare. Mi se zbătea un ochi. Amicu’ meu , arhitectu’ îmi zice că nu dom’ne , că tre’ să meargă, că omul lui a făcut deja astea și au fost testate de client.

Paranteză.

Omul lui e cel mai lent consultant / programator pe care l-ai văzut în viața ta.

Când am început eu la ăștia , hăt in 2017 , mi-a zis tipul că mai are nevoie de un om pe treaba asta și că dacă știu pe cineva. Normal că știam, aveam un coleg, cu mai puțină experiență pe chestia asta , dar cu care făcusem un proiect de 4 luni în 3, remote, iar o lună am cam frecat pula amândoi. Anterior făcusem prima versiune, tot așa, proiect de 4 luni, dar în 6 , cu doi polonezi care mai de care mai incompetent.

Bă, Sabie, dacă te lua pe tine beleam pula amandoi, că până azi le-am fi terminat ăstora toate implementările, nu mai aveam ce munci, trebuia să ne căutăm.

Dar el nu, el mă luase deja pe mine, nu știam atunci de ce, ca să îi facă loc amicului lui, care e bâtă, dar lucrează pentru el (gen angajat) și îi dă șansa și lui să își extindă minicorporația de doi oameni. Câtă vreme găsesc pe cineva să îi scoată din căcat din când în când desigur, iar pe cartea mea de vizită scrie mare “Expert vidanjor in IT”, asta e clar.

Închis paranteza.

Și mă uit ce tot îndrugă ăla acolo că au testat și le-a mers că nu arată ca și când ar fi testat ceva, darămite să fi și mers.

Pentru ăștia care înțelegeți SAP , pulică al meu le-a dat userilor, când au făcut UAT-ul ( user acceptance test) , SAP_ALL , pentru restul lumii, ăștia au făcut testele pe “god mode” , ca și când ai testa cu “Root” in Linux.

Bă, nu știu cum să vă spun, eu la proiectul meu am făcut useri de test ( deși nu era treaba mea ) , dat la fiecare roluri în funcție de caz, etc. Fără mizerii. Și le-am zis să facă la fel. Dar cică le e greu, că au multe scenarii de test: 8.

Și le trebuiau vreo 12 useri.

M-am închinat și i-am spus că asta e, tre’ să le fac eu autorizările de la cap . O sa dureze. Cat? Plm , câteva ore, nu e că și când tipul ăsta a făcut deja booking de câteva zile pentru asta.

Paranteză 2.

Autorizații de SAP.

Eu nu sunt certificat pe treaba asta, cred că îmi iau certificarea că sunt mai priceput, am impresia, decât oamenii care lucrează zilnic asta, dar nici nu e mare complicăciune . E ceva analiză de făcut, dar soția a înțeles jumate de treabă din două clipuri de Youtube, ceva practica de 2 ore și cât am lucrat eu la treaba asta într-o ședință.

La proiectul meu, trebuiau să facă oamenii lor rolurile și autorizațiile, că e un domeniu sensibil și clienții vor să păstreze controlul , nu vrei să te trezești că are lumea SAP_ALL prin producție, lol. Cum am eu, de exemplu.

Și când a fost de estimarea efortului au dat direct 24 de zile pentru asta și crearea de useri, că e complicat că sunt mulți. Presupun că voiau să creeze 2500 de useri cu mâna, nu am idee. Eu le-am dat cu sec 5 zile. 2-3 să le fac autoriatiile și 2-3 să fac un program să creeze useri in masă. Că aveam niste treabă până la notari și plm, să fim eficienți zic. Le-am făcut oricum in 3.

După go-live au zis că nu am urmat convențiile lor de nomenclator când am creat rolurile. De fapt le-am urmat, dar mi-au dat instrucțiuni vechi, fără exemple, cum le-am cerut.

Dar, am zis ok. I-a întrebat PM-ul cât timp au nevoie să aducă rolurile la standardele lor de nomenclator. 5 zile să analizeze și 1-2 zile să le modifice (numele ) la 25 de roluri cu totul.

Le-am spus că le fac eu in 1 zi și le-am făcut așa în vreo 3 ore.

E limpede că mă urăsc ăia. Când aud de mine se sperie .

Chiar și pe amicul meu lent îl mai văd că îl apucă transpirațiile când îi zic că nu-i big deal, facem așa pac-pac și gata imediat. Că el nu poate așa repede, că el are nevoie să se gândească. Zici că lucrăm la Hamangia Inc.

Închis paranteza 2.

Și zice arhitectul că da, e nașpa, e cam bulangiu omul lui, dar lasă că îl sună să lucreze cu mine, să ajute să le facem.

-Ah, nu, te rog nu! Că chiar vreau să ți le fac azi, nu să fac spume și să explic fiecare chestie de 3 ori. Lasă că le fac cu colegul de UI, că și ăla știe mai multe și, mai ales, nu are nevoie să se gândească , le facem repede pac-pac.

Și seara mă sună să îmi zică, bă știi ceva, eu ți-am zis că nu am nevoie de tine in weekend , doar in call dacă e nevoie, dar cred că am nevoie, poți să lucrezi ?

Adevărul e că aș fi vrut să le fac go live-ul pizdii și să mai bag o mie jumate in buzunar, ca un boss, dar dacă zici că nu ai nevoie, îmi fac și eu planuri.

Și așa ajungi să trăiești ca mine, cu laptopul târâș peste tot.

Și e amuzant că sâmbătă am lucrat cu ei de la 7 jumate până pe la 3, când m-am saturat și am închis capacul , cu niste pauze de luat trenul până în Londra , iar ei au continuat până la 1 noaptea. Și dimineața când m-am trezit, pe la 10 că am băut cam mult ( work and life balance – dacă muncești mult tre’ să și petreci pe măsură), ei erau cam tot în același punct și sunau ca disperații.

Io cred că ăștia nu mă mai lasă să plec de la ei, dacă nu plec eu cu japca.

Am așa, o bănuială că jobul ăsta e mai călduț decât unul pe permanent, au un tip consultant pe alt modul – de 19 ani, coaie. Nouăsprezece.

Zicea că fiul lui e acuma la facultate și mă gândeam, băi nene, asta a venit la ăștia pe proiect când avea copiii de vârsta copiilor mei acuma. Și lucrează de acasă. De atunci. Și cu asta închei.

7 Replies to “Înc-o zi, înc-o poveste”

  1. Bravo, Harry! (Lol)

    Mmmasa da, s-o arzi pe contract cu deceniul…

    In rest, azi aflu si eu cum e la mine. Poate-poate am si eu noroc de asa ceva, colegi de 7 zile pe role.

  2. colegi de 7 zile pe role.

    Daca asta nu e un typo, nu prea inteleg:)

    Basis la IBM India?

    Habar n-am. Eu nu intru in contact cu ei. Serverele sunt fizic in Suedia, dar aia care se ocupa de ele nu stiu. Posibil sa fie in India.

  3. Daca asta nu e un typo, nu prea inteleg:)

    De aia care au nevoie de 7 zile pentru a crea/modifica un rol.

    Semnat: Sprancenatul.

  4. Lol, da. Am fost la o bere ( vreo 4-5) cu animaloo și văd cât de diferiți sunt ăștia prin Stockholm, față de ăia din Londra. Nu ne-a deranjat nimeni, fiecare cu pizda mă-sii pe aici.

  5. expert vidanjor :))

    mda, e simbioza, tipul ala isi baga efectiv piciorul ca stie ca are cine rezolva – adica tu, tu ai ce rezolva pe multi bani din cauza lui, win-win. la multe zeci de ani!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.