Argentinian Malbec și bere

O dau pe unde scurte.

Mă așez la bar . Cu laptopul în brațe, povestea vieții mele, băga-mi-aș pula în faptul că îmi plac mai mult banii decât viața.

Mă uit pe meniu și în 12 secunde, că atâta timp liber îmi rezerv, citesc jumătate din lista de beri, toată lista de vinuri și destulă mâncare cât să observ că au rib eye stake; Sunt nervos și vreau să mănânc ce au mai scump, chit că nu îmi plac jartelele de vită.

Cer o bere chelneriței cu accent de rusoaică / baltică ( ho, nu băliți, că e urâtă cu spume ) , cât se gândesc ceilalți.

-Leffe blondă la pahar/ draft. Da, domnișoară ?

Taca-taca-taca, călare pe taste, că i-am promis soției că îi scriu o poveste dacă tot mă ocup cu asta în timpul liber. Nu publică nimic, tot despre bani e vorba.

Pula mea, e 9 și ceva , mă bântuie ai mei că “știi, noi am lăsat munca la birou, tu tot mai bagi ? ”

În mintea mea imi bag pula in morții lor că nu la 9:15 se pleacă din birou. Io i-am promis soției, ei să mă sugă cu randul , dacă nu le convine, că oricum sunt nefutut de câteva zile.

Taca-taca… cât ia tanti comanda de la toți. Vine înapoi . Le aduce LOR berile și nu aș fi observat-o, dar mă întreabă dacă vreau ceva. Mă uit la ea cu moaca aia de “Anna Karenina, fato, de ce nu ești sub tren la ora asta?”

-Aaa, ai cerut bere dar am uitat de care, să îți aduc meniul?

-Nu. Leffe Blondă.

Sorry, pula mea, ălea. Se duce și se întoarce și eu tot dau din taste. Măcar aduce un pahar cât laptopul. Am băut în ultima săptămână de nu știu, mâine ( adică azi, pentru voi )când mă întorc, dacă să merg acasă sau la dezalcoolizare.

Îmi scrie la ora aia un coleg de basis că a rezolvat nu știu ce, să verific. A rezolvat pe pizda mă-sii. Îi spun că dacă e incompetent, măcar să nu mă deranjeze după program de la băut.

Mâine o să mă fută la cap amicul meu project manager că nu e ok ce-am spus și că să îmi cer scuze, că noi suntem externi și tre’ să ne purtăm cu mănuși. Păi , ce, medicii proctologi nu poartă mănuși? El nu știe că eu nu îmi cer scuze decât dacă greșesc. Presupun că mi s-a urât cu munca de-acasă.

Pula mea, așa e când e munca grea, incompetenții doldora și te caută agenții de nu ai timp să le răspunzi la telefon.

Ne întreabă tanti de mâncare și observă că eu nu am cu meniul și că dacă vreau să îl consult .

-Rib eye!

– Și mai vreți ceva de băut?

-Un pahar de malbec argentinian .

-Un ce?

Vin.Malbec. Din Argentina. Singurul vin argentinian pe care îl aveți.

-Aaa, ok, sigur .

Termin textul , închid capacul la laptop și mă țin de glume cu colegii.

Ăstora le mai aduce câte o bere, pe mine mă întreabă:

– Ce bere ați zis că vreți ? Leffe Blondă?

– Nu. Vin. Malbec din Argentina. Un pahar.

– Ah ,da, așa e. Am înțeles.

Ăștia râd de mine că ” are măcar ce ii ceri tu?”

Îi spun unuia:

– Citește pe meniu ( recit primele 4 beri) . Dă la pagina următoare. Vezi că ai un vin din Spania, care e o mizerie, 3 din Chile și un Malbec argentinian. Pe urmă 3 vinuri albe și 2 rozé, niciunul din Argentina. La mâncare e rib eye, sirloin , coaste, somon la cuptor, 2 feluri de burgeri și salată Caesar.

– Dacă putea să țină și ea minte măcar meniul de la cârciuma unde servește, că nu are 5 pagini mâncare + băutură , ținând cont că eu am memorat ce am citit în 12 secunde putea să fie consultant IT; așa, e chelneriță și moare de foame.

Colegii mei sunt de părere că sunt prea rău. Poate am o zi proastă.Cine știe, poate nu e bine să muncești de la 8 la 9, dacă durata aia e mai mult de o oră.

Vine și aduce cei mai buni nacioși care “este”. Cu cele mai bune sosuri mâncate vreodată. Nu știu cine a cerut dar îi halesc jumătate, să fie sănătos, să fie primit, etc. Cu promisiunea că vara asta mă chinui cu mama să facem sos de nachoși, asta îmi import la toamnă în UK.

Vine haleul, dar nu înainte de a le aduce ăstora încă câte un rand de bere. Mie nimic. Mă uit pe cer.

In final , vine cu friptana, bună la gust dar cam jartea, și mă întreabă ce vreau de băut. Cred că îi arunc sos de guacamole in ochi. Calm, îi explic.

Un pahar de vin. Malbec.Argentinian.

Îl aduce. E bun. Și mai bun cu jarteaua aia de rib eye.

Să-mi bag pula de nu mi se pare că trăiesc într-o lume plină de retardați.

Mi se pare?