Irigații: probleme inginerești

Vara asta sistemul de irigat a mers că pe pilot automat, adică așa cum l-am și construit să meargă , iar când am ajuns acasă în Iulie am observat câteva chestii nașpete, care nu prea mi-au plăcut , dar am zis că mi se pare.

În ciuda calculelor de raze pentru aspersoare , care au fost făcute corect, au apărut niște mici zone de uscăciune . Cum manual nu am avut poftă să ud, m-am uitat cu îngrijorare și interes deosebite și am luat măsuri. Lungime și lățime .

Mi-am dat seama de bubă prin septembrie când chiar a fost secetă , nu ca ăsta vară.

Două.

1) Vara trecută iarba era tunsă destul de des ( compulsiv, după părerea mea ) de soție. Anul ăsta nu prea, a tuns-o tata cu motocoasa cu fir. Și nu e la fel de dreaptă. Prin urmare , cumva lângă aspersoare a crescut iarba mai mare și a împiedicat apa să ajungă într-o anume zonă, aia care se vede. În restul terenului sunt două aspersoare montate in sens opus care bat unul spre altul, iar asta e bine, că acoperă omogen. Aici numai unu.

2) În 2018 am avut în sistem un vas de expansiune mic, de 80 de litri, cam 40 de apă în el. Acum am unul de 500, cam 200-300 de litri de apă în el. Diferența?

Anterior pompa pornea la fiecare 1-2 minute pentru 15-20 de secunde. Acum la fiecare 5-6 minute, pentru 2-3 minute.

Diferența? Este dată de regimul tranzitoriu. Sistemul operează la presiune variabilă între 2 și 3.2 atmosfere. La 2 cuplează pompa, la 3.2 decuplează .

Aspersoarele bat mai departe la presiune mai mare, iar presiunea aia se înregistrează când merge pompa și e vasul aproape plin, pe toată durata funcționării pompei cât și o scurtă perioadă după. Acum regimul se schimbă mai lent, am crezut că o să fie de bine, dar nu e, că presiunea nu variază liniar cu volumul (ocupat de lichid/gaz ) – pe ăsta ar trebui să o știți.

În orice caz , soluția a trebuit să fie tot aia. Un aspersor nou lângă tufa din stânga din poza doi. Zis și făcut.

Adică eu am zis, iar tata a săpat un șanț (cum o fi făcut el pe sub aleea de beton de nu a fost nevoie să o taie) a tras conductă și a montat aspersorul.

Și acum , altă viață. Altă viață în care tre să mai scape jumătate de metru că am calculat prost, aș vrea cu ocazia asta să mai acopăr un colțișor și m-am gândit pe urmă ca orice romulan (măsori o dată și tai de două ori) .

Send to Kindle

5 Replies to “Irigații: probleme inginerești”

  1. @Fery: Cine e, boss, ăia, că n-a jucat pe partea mea.
    Faptul că îmi spui asta mă face să îmi dau seama că m-am exprimat cam ambiguu pentru ceea ce voiam să să spun. Plm, lenea.
    Așa că pe larg:
    Legat de variația neliniară, era vorba de PV = nRT. Ecuația de stare a gazului ideal.
    La o temperatură constantă , dacă păstrezi cantitatea ( masa, numărul de moli ) de gaz constantă ( adică aerul din butelia hidroforului ) și te joci cu cantitatea de apă dizlocuită , adică variezi volumul și presiunea gazului ăluia , volumul nu variază liniar cu presiunea , nu ? Că P•V descrie o arie.
    Ai niste izoterme acolo, nu-i așa? Că mie alea nu mi se par linii.

    Ce voiam să zic e de fapt destul de complicat, acum că stau să mă gândesc.
    La un vas de hidrofor mic, volumul maxim in care se poate expanda aerul din hidrofor la P0 , în cazul de față 1.8 atm, e semnificativ mai mic decât la vasul cel mare.
    Pe mine mă interesează timpul în care presiunea e mare, deci volumul e mic, zonă aia asimptotică.
    Cum avem o relație periodică, periodicitatea fiind dată de volumul vasului de hidrofor și cum partea asimptotică ( bucata aia de perioada, în timp ) nu variază liniar cu bucata cealaltă de perioadă, rezultă că integrat in timp am o mai mult timp la presiune ridicată pentru un vas de hidrofor mic , decât la un vas de hidrofor mare.
    E mai clar ? Mă înșel undeva ? Sunt pe telefon acuma, dacă e , revin când am timp cu un desen mai clar.

    @Gabi: Vrei să ud gazonul prin picurare sau subteran ? Că nu mă prind. Îmi scapă ceva , gen , cum as putea face asta eficient ?

    Altfel, am pentru pomi, vie , muri și coacăzi instalație de irigat la picătură. Iar pentru alea sistemul merge ca uns .

  2. E posibil sa ai dreptate (adica cred eu ca inteleg) in sensul ca pe tine te intereseaza sa ai un produs presiune inalta in instalatie x timp cat mai mare, strict pentru distanta de aspersionare. Te enerva cat de des cupla pompa, motiv pentru care ai schimbat vasul de expansiune (condensator mai mare). Ok, dar nu poti seta limita inferioara de pornire a pompei un pic mai sus din presostat (gen micsorezi semialternanta ‘negativa’ a ciclului)? E un compromis, porneste pompa un pic mai des, nu chiar ca pe vasul vechi si asa esti in zona superioara a presiunii o parte mai mare de timp. Sau, ca sa faci o chestie inginereasca, nu poti gasi niste diuze de aspersor care acopera distanta dorita la o anume presiune cat mai joasa (cobori impedanta la receptor), pui un regulator de presiune dupa vasul de expansiune si alimentezi aspersoarele la presiune constanta? (bine, e posibil sa ai nevoie de mai multe regulatoare pe diversele brate ale instalatiei sa compensezi pierderile hidraulice pe conducte, dar nu esti tu asa pretentios sa te frece detalii de astea).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.