14/02/19
Plm, pen’ că COVID, necovid noi plecăm acasă când au copiii vacanță și toată lumea face festivalul măștilor prin aeroporturi, am pus mâna de am cotizat și eu și am cumpărat mai multe cu gândul că de cum pun piciorul în aeroport ne echipăm. Măcar copiii.
Le pun măștile și încep să facă ca trenul că nu pot să respire , că nu le vor peste nas că….
Mă uit așa la ele și le-aș fute două labe peste ochi, că mie nu îmi plac fițoșeniile ăstea, dar nu e bine să bați copiii.
Bă, știți ceva ? Șansa să mierliți e redusă ( 2-5%) dacă va îmbolnăviți, iar pentru mine e acceptabilă, dar mă gândeam că nu mor de 10-15 lire să fac ce trebuie și să nu mi-o asum eu și pentru voi. Da’ dacă o ardeți cu fițe din astea sper s-aveți noroc, taică .
Am sigilat frumos punga pentru vremuri mai rele, că și așa văd că lumea nu prea servește din astea prin Gatwick si pula mea. Eu știu ce înseamnă ăstea cu infecțiile prin aeroporturi și zic să fie bine, să nu fie rău.
La întoarcere, în Otopenis era o densitate mai mare de măști, noi adulții instruiți ne-am tras câte una. După o vreme copilul cel mare a văzut în efectul de turmă și și-a cerut și ea masca. Copilul cel mic nu&nu.
-Nu îți pasă dacă mori?
-Nu.
-Ok.
La control la pașapoarte un nene britanic face o glumă: Uite chirurgii :)).
Și ne spune sa stăm relaxați că nu au avut niciun caz. Nu încă, aveam niste glume proaste, dar le-am ținut pentru mine că mă cam grabeam, mă aștepta taxiul.
