Protectionism nemtesc

Se da notiunea de “staff extern”  pe care o explic vag in felul urmator . Muncitori care presteaza activitate in folosul unei companii , foarte des la punctul de lucru ( birouri , fabrica , whatever) apartinand acelei companii dar care nu sunt angajati directi ai acelei companii, ci ai unei alte firme care a subcontractat activitatea.

Sa zicem , cum ar fi consultantii de IT ai lu’ Indianu’ Talpa Iute IT Inc. care presteaza activitati de IT ( evident) pentru  marele constructor de automobile  Boabe de Fasole AG.  Ei lucreaza cot la cot cu  angajatii firmei client , dar sunt angajatii altei firme care subcontracteaza (  clientul externalizeaza ) servicii.

Chestia asta se face din doua motive:

1) Se intampla ca firma client sa nu dispuna de resurse umane  specializate pentru un anume proiect si sa dureze prea mult  recrutarea sau specializarea de angajati interni, care dupa  finalul proiectului se pot deasemenea dovedi inutili aducand costuri in plus.

2) Pastrarea unui procent din angajati ca fiind externi aduce companiei oaresce flexibilitate in caz de restrangeri ale activitatii, costurile intreruperii unui proiect sau rezilierii contractului cu compania furnizoare de forta de munca fiind de obicei net inferioare,  comparativ cu oferirea de pachete compensatorii la concedierea propriilor angajati.

Si ar mai fi , dar nu despre asta vreau sa vorbesc, ci ca genul asta de “antreprenoriat” creaza o bresa ce permite exploatarea abuziva a angajatilor , constrangeri si in general sclavagism. Iarasi,  nu intru in detalii, dar daca vreti discutam. Cert este ca legea muncii in Germania , pentru a compensa acest imbalans a venit  ( asta e veche , nu acum) cu o prevedere care zice ca daca executi un job pentru 2 ani ca extern pentru o companie , ai dreptul sa ceri companiei pentru care prestezi sa te angajeze direct , iar ei sunt obligati s-o faca. Pam – Pam.

Eh si fara indoiala ca s-a cam profitat de chestia asta , insa acum  apare o noua regularizare , care  cere angajatorilor ca angajatii interni sa nu poata lucra in aceasi spatiu cu cei externi. Practic , daca ai angajat un contractor sa lucreze pentru tine, ala nu-si poate aduce sclavii in birou cu angajatii tai. Iar angajatii clientului inteleg ca nu vor mai putea colabora direct cu angajatii externi , ci raporturile de comunicare se for face folosind structurile de management.

Inteleg ca cu regularizarea asta statul german incearca reducerea numarului de angajati externi din companii, dar nu stiu de ce cred ca efectul va insemna mai mult  “biciu’ pe sclavi “, decat ceea ce vor ei si o mai mica posibilitate de a exploata prevederea aia cu 2 ani….

Tot ce scriu aici e din discutii , mi-e mai greu cu linkuri in germana , dar am sa ma interesez.

 

 

 

 

 

Send to Kindle

One Reply to “Protectionism nemtesc”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.