Vrusei să viu să văz un film liniștit la Megamall. unul cu copiii lu’ una, miss nu-stiu-cum.
Dar aci bubuie muzica. Megawați, ce Megamall!
Concert, cântau unii că ” vin morții prin cablu!”, mă și speriai. Cre’ca ăia de la Carla’s Dream, unii care arătau chiar a morții prin cablu, mascați pe ochi.
Fugi eu de ei dar tot îmi bubuiau în cap.
O secundă putui să filmez.
Îmi zise nevasta să mergem să mâncam la “cubanez”.
Nu există, ea zicea “libanez”, dar na, vreau să zic că sonorizarea astora e foarte bună. Zici că e “Scala” din Milano, nu că am fost vreodată acolo, dar așa, să compar și eu cu ceva.
