Pe drum cu italienii. Europcar:  Citroën C1.

Drumul încă nu se terminase , mai aveam vreo 250 de km de făcut dimineața, până la aeroportul din Bari și mă așteptam  să se mai întâmple chestii, dar acum aveam ceva timp să spun câte ceva.

Am luat rabla asta din aeroportul Ciampino, nu când am aterizat în Roma, că nu eram nebun să vreau să merg prin Roma cu mașina, ci când am plecat de acolo înspre Sorrento, mai exact, spre Massa Lubrense.

Europcar 

E cea mai scumpă trotineta cu care am mers vreodată. Și-o să vedeți de ce și de ce italienii sunt niște săracii jegoase. Serios, mă apucă râsul când mă gândesc că ei zic că românii sunt țigani. Românii sunt niște domni, dacă judeci comparativ.  

Să începem cu faptul că Europcar nu e acolo unde apare pe Google maps, nici unde scrie la ei pe site și unde ar fi normal, adică la terminalul sosiri, ci undeva mai încolo. Mergi cu autobuzul, de la terminalul sosiri.

Mașina în sine nu a fost foarte scumpă,  doar scumpă –  215 EUR pe 4 zile.

Da’ citind condițiile am rămas un pic perplexat față de ce știam eu din Germanistan și din Spania, de anul trecut. Ăștia ziceau că la rabla aia cu asigurarea de bază,  dacă o zgârii, sau iau vreo piatră în parbriz și îl croiesc ( eu am noroc de d-astea) , sau dacă mi-o fură ( deh, e Italia,  te gândești)  plătesc din poznar 1700 de Euro.  Cam mult. Prea. Rezervasem un Smart For Four, dar ajung și la aia. Iau mereu tărăboanțe mici că nu știi pe unde trebuie să te bagi cu ele. Adică,  pe unde merg eu prin vacanțe nu-s neapărat orașe cu bulevarde largi, de 3 benzi pe sens.

În fine îi întreb pe aia de la Europcar de asigurări,  că văzusem pe site unele, dar mi s-au părut cam scumpe.  Pentru +96 de euro aveam o asigurare medie. Îmi reducea collateral damage-ul la 900 de euro,  dar ma enervează să plătesc și să fiu tot futut în caz de ceva. Eu nu joc 1×2 pe banii mei, sau fie joc totul fie nimic.

Asigurarea “full” și de lovit-zgariat și de furat era  ➕ 182 de Euro. Aproape dubla prețul chiriei. M-am scărpinat puțin în creștetul capului a pagubă ( în Germania asta era de obicei 100 EUR pe săptămână (4-5 zile) )  și am zis că dau banul, ce pula mea să fac,  știam eu că italienii nu conduc ca germanii și, pe deasupra, mi s-a mai întâmplat și mie să mai zgârii pe ici pe colo mașinile pe care le-am închiriat,  ocazional.   Din fericire mai mereu am fost protejat “full”.

Doar că asta nu e tot. Eu am luat mașina din Roma și o returnez la Bari la aeroport,  sau unde dracu or avea ăștia de la Europcar biroul din zonă. Asta ca să le tai elanul ălora care vor să îmi spună că ce prost sunt,  că știau ei undeva o chestie locală,  mai ieftin,  sau că poți face booking mai ieftin prin brokeri gen expedia, holidaycheck. Poți,  dar din pulă flexibilitate. Vrei să schimbi ceva la rezervare? Te fut ăștia ca pe capră.  Eu nu eram sigur că mâine plec, dacă era mișto și nu aveam treaba mai stăteam vreo două zile, schimbam și zbor și tot. #myway. Nu că nu ar fi fost mișto,  indiferent de ce scriu mai jos.

Bun, și una la mâna,  că deși sunt client “elite” la ăștia și de obicei primesc upgrade-uri, acum am primit un downgrade. Mi-au zis clar că nu îmi dau ăia Smart să îl duc la Bari, doar Citroen C1. O lepră de mașină. În total 396 de euro pentru cascarabeta asta/ 4 zile.

Și mi-au mai dat o foaie informativă,  doar după ce am plătit,  normal, ca la italieni,  în care scria îngroșat că waiver-ul ( nu știu cuvântul în română),  în caz de furt, nu e valabil în regiunile Catania (Sicilia) și Puglia,  ultima e fix unde mergeam eu în ultima parte a călătoriei. Că cică dacă mi-o fură acolo suport și eu 900 de Euro.  Futu-i în bot, că dacă îmi spuneau de la început nu mai luam asigurarea. Jucam pe banii mei și dormeam în mașină să nu o fure, lol, și o conduceam ca pe oul de găină, că oricum așa am mers.

Asta ca să înțeleagă și ăia de la Rent a Car care mai comentează pe aici cum e managementul riscurilor și să nu se mai vaite ca niște cerșetori. Cine are bani închiriază,  cine nu să meargă cu transportul în comun, dă-l în pizda mă-sii,  sau cu taxiul.

Dar și ca să fie clar cât de sărăcie e în zona aia din Italia,  și ce lege și ordine e, dacă nu există asigurare să îți acopere total furtul. Practic, am ajuns la final de vacanță în Vasluiul Italiei. Atâta că i-a ajutat natura un pic mai mult ca pe Vaslui-ul original.

Și am plecat de la ei fericit 😊,  că aveam să ajung în zona periculoasa doar peste două zile, înainte de care am să mă bucur de minunatul hotel din Sorrento și de drumul până acolo pe minunatele autostrăzi italiene.

Și am plecat spre autostradă prin Ciampino, care are niște drumuri cu gropi nu ca în București,  dar ca la mine la țară.

Străzile din Italia

Apoi condusul pe autostrăzile din Italia, cel puțin până pe la Salerno, că de acolo am  dat peste unele gratis, e ca melodia aia a lu’ Puia: “bagă bani, bagă bani!”. Nu banii sunt problema,  cât că tot intri și ieși și am impresia că mai mult bagi bani decât conduci. Și la câți bani bagi, ce să zic, autostrăzile sunt ok, dacă le compari cu ălea din România, dar nu fantastice.  Au 3 benzi,  nu-s denivelări prea multe. Dar o autostradă nu înseamnă doar asfalt ci și servicii. Am să revin.

Problema e că mai au accidente și mută traficul de pe autostradă în afară,  de ce? De dracu să îi ia. De ce au accidente e ușor de ghicit.

Dar totuși, să fiu cinstit,  din cât am scris mai sus am mers mai bine de 800 de km pe autostrăzi, chit că mai cu sectiuni în lucru, mai cu limitări de viteză la 90 la oră pe care le-am respectat orientativ, adică mă orientam după ce fac ăilalți. Cam cu 100-110 mergeam  pe zonele ălea.

Și am trecut prin nenumărate tuneluri și viaducte,  de nu cred ca sunt atâtea în toată România,  cu siguranță nu atât de lungi. Toate iluminate și semnalizare. Da, aici, respect.

 

Italieni în trafic

Bă,  eu vin din România și am umblat destul, zic eu, cât să îmi dau cu părerea că în România se conduce cam cel mai prost din Europa, la mare bătaie cu Turcia ( care nu e chiar Europa) și cu Israel ( care nici asta nu e Europa, dar la Eurovision este), lol, și urmat îndeaproape de Franța, care sunt totuși mai civilizați decât noi.

Dar nu văzusem Italia. Să le iau neamu’ în pulă de la Romulus până la Ciciolina, șoferi mai proști ca ăștia eu nu am văzut nicăieri.  Nici atât de handicapați, nici atât de handicapați la un loc.  În România se conduce bine, repet, românii sunt niște domni, că de vreo 2 ani eu nu prea am mai auzit claxoane prin București, sau pe unde umblu. Și în general se circulă mult mai civilizat.

Iar eu nu mă consider un șofer exemplar și, în general,  evit să îi critic pe alții pentru chestii care m-ar face ipocrit.

Pe tot drumul de până acum (860km)  eu nu am văzut 10 șoferi să semnalizeze indiferent de circumstanțe .  Iar ăia cred că erau turiști. Bă,  nu vor, nu au treabă,  nu contează că e poliția lângă ei, că conduc autoturisme, scutere, tiruri, sau autobuze. Iar poliția se uită cum se uită poliția română când parchezi pe interzis.

Are autostrada 3 benzi? Are. Atunci se ocupă începând cu banda 2.

E limită de 50 la oră și mergi cu 60-70 că scrie că-s radare cu camere montate și nu le știi? Așteaptă-te să iei flash-uri și claxoane din spate,  nu să te dai pe banda 1, că ești deja acolo, sau e doar una, ci să mergi mai repede, că nu stau ei după tine.

Depășiri pe linie continuă,  în curbă?  Check!

In tunel, pe linie continuă și ușor în curbă?  Check!

Parcat în curbă ( astea le vezi și în România) ?  Check.

Oprit brusc în curbă,  fără semnalizare sau avarii?  Check!

Mers în curul tău în zonă unde scrie să păstrezi minim 60 de metri? Check! Chiar dacă nu e aglomerat? Chiar dacă.

Au ăștia benzile destul de largi,  cel puțin pentru mașina pe care o conduceam eu. Când ne-au scos de pe autostradă,  mergeam pe o stradă cu o bandă pe sens și o bandă mai mica de bicicliști ceva. Se făcuse coadă,  normal.

Era așa:

La ieșirea de pe autostradă să plătim, normal. Era afiș că se poate cu card. M-am așezat la coadă la o linie de aia și cu cardul în dinți,  când să îl bag; pula con caprese. Caută-te de bani, ăla din spate claxona ca la mort. Ziceai că mă cunoaște.

Un tir în fata mea, iar eu eram pe bandă,  pe mijlocul ei. A venit imediat unu  depășind coloana pe contrasens și s-a lipit în stânga mea,  în spatele tirului și “mă împingea înspre dreapta”. Pula mea,am crezut că vrea locul ăla,  nu stau să mă bat cu macaronezia în vacanță, am frânat și l-am lăsat să fie el primul, dacă contează.  Dar nu. Imediat s-a mai băgat unul pe dreapta mea și mergea paralel cu el, în spatele tirului, doi pe o bandă. Cât timp mă uitam ca prostul în stânga mea a mai venit unul și făcea la fel. Pula mea, i-am făcut loc, nu stric eu obiceiurile locului.

Apoi aia doi care mergeau paralel mai în față s-au oprit puțin să vorbească, s-au găsit rudă acolo. Și tot vorbeau așa,  ca italienii, cu mâinile scoase pe geam, iscând vorbe din degete.

În timpul ăsta mașini depășeau coloana căcălău, atât pe contrasens cât și pe banda aia mică din dreapta, mergând cu o roată pe acostament.

Și claxonau toți ca disperații.  Mă rog, cu ajutorul lui Google maps și al copilotului am luat-o pe o scurtatură și am scăpat de proști,o vreme. Ăia se țineau unul după altul.

După ce am trecut de Napoli s-a terminat șmecheria de tot. S-a subțiat strada, s-a cam terminat autostrada și au început să apară scutere printre mașini.  Mii!

Știi filmele alea cu orașe din Italia care îți arată ei ce pitoresc se plimbă localnicii printre mașini? Să-ți bagi pula în ele că nu e nici pe departe la fel de artistic, sau amuzant, când ești la volan.

Brusc mi se părea că ăia de mai înainte circulau bine. Ăștia cu scutere nu au mamă, nu au tată, nici frică  de moarte, nu știu cum supraviețuiesc. Depășesc pe toate părțile, se dublează în depășire, se triplează,  se orice.  Probabil ei cred că scuterul e costumul lor de super-erou.

Mergi în tunel cu sensuri separate de linie dublă continuă?  Pe linia aia trec scutere în ambele sensuri. Cât și după ea. Adică vedeam cum îmi veneau scutere unul după altul în contrasens și depășeau alte scutere care circulau pe marcajul ăla dublu. Le făceam loc, ce pula mea să fac. Unii se mai dezechilibrau, se mai balanganeau, se mai înjurau… La făceam loc și îmbătrâneam.

Bă, și conduc toți niște rable lovite deja, mai ceva ca în Franța, și îi  doare în pulă de ele. Dacă opresc până să intre în tine, bine, dacă nu aia e.  Știu ați auzit voi de Ferrari, Lamborghini, Alfa-Romeo Quatrofoglie, or fi în nord. Eu am văzut în Roma un Ferrari ( am văzut mai multe în București)  în rest, pe aici prin sud nimica. Fiatul e baza.

Așa, și încă una cu cutiile de viteze. Italienii sunt “Vero” ca mai toți europenii, în afară de “fraierii” de englezi, care nici nu mai sunt europeni, și nu vor să audă de cutii automate. Nu, coaie, toți manuale, să conducă la sentiment. Partea proastă e că au numai drumuri în pantă,  aglomerate uneori, și că nu știu să pornească în rampă.

Eram la un moment dat în aglomerație, în rampă, pe autostradă. Vreo 30 de minute. Opream, porneam.  Toți italienii din jur dansau hora un metru în fața doi în spate, nu glumesc.

Jur că eram singurul care nu se clintea înapoi mai mult de 5 cm, deși aveam o mașină vai mama ei,  fără hill holder, și nu prea am mai condus manuală în ultimii 2 ani.

Și așa i-aș lua eu p-astia pe toți, care vor mașină cu cutie manuală,  ca “să o simtă” și i-aș alinia în rampă. Ia, coaie, știi să pleci? Nu? Ia simte-o p-asta! *zbang un levier în dinți. La ce îți trebuie, mă,  (zbang) handicapatule cutie manuală,  dacă habar nu ai s-o folosești? (zbang).

Că trebuia să îmi las așa la vreo 5 metri față de ăla din față,  să fiu sigur că nu mă folosește pe post de proptă.

Benzinării

Inainte de Napoli, pe autostradă, am dat peste o benzinărie cu servitor la pompă,  plata cu cardul acolo, șmecherie,  am zis că așa merge la ăștia. Dar nu.  Odată intrat în Puglia (Apulia) s-a terminat cu șmecheria.  Asta a fost după cele 2 zile în Sorrento.

Când am rămas sub jumătate de rezervor am zis să caut o benzinărie să fac plinul. Am găsit una. Pompele blocate.  Merg să întreb. Cică self-service. Ok, hai să îmi arăți cum. A mers gagica. Vorbea engleză mai puțin decât vorbesc eu italiană.  Așa că italiană pentru surdo-muti vorbeam amândoi. Cu card nu merge. Rest nu dă, la moneda de 50 de euro. Trebuie să știu eu cât vreau să bag și atâția bani pun. Dacă am schimbat. Dacă am estimat mai mult decât intră, șpaga lor. Eu am o vagă idee cât intră,  că rezervorul la pușculița asta pe roți e de 35 de litri,  da, atât de mic. Dar nu are indicator analogic,  are unul digital cu 6 linii. Deci când mai sunt 2 linii pot să am oricât între ~6 și 11.66 litri. Nu e amuzant deloc. Și e important, că trebuie să predau mașina cu plinul făcut. Altfel plătesc mult diferența la benzină. Preț de italieni.  Nu eram în situația aia,  ci în aia cu 2 linii și fără rest. Am plecat. La alte benzinării mai rău.  Self service, pula card și închis.

A găsit nevasta un Esso pe GPS.  Zic “bun ăsta”, internațional.  Era într-un oraș mai bombardat decât Caracal. Am ajuns acolo, era tot așa self service,  dar voiam să bag de cât mărunt mai aveam și să plec în treaba mea, că trebuia să ajung la Otranto. Era o chestie mică cu 2 pompe la o intersecție. Zic că hai să nu mă arunc așa de pe contrasens direct în benzinărie,  mă duc și mă întorc.  Fac asta, dar pe întors era mai incomod de intrat, așa că fac dreapta pe strada cu benzinăria, apoi stânga  și dau să intru din spatele pompelor. Ce să intru că unul tăiase intersecția pe acolo,  că îi era lene să mai facă 10 metri în plus și o curbă de 90 de grade și stătea să dea peste mine, fix pe unde voiam eu să intru. M-am minunat din nou de cât de handicapați pot fi ăștia și am plecat dracului și din curul ăla de lume. Serios, la Caracal benzinăriile sunt deservite,  bagi benzină  cât vrei tu de multă,  apoi intri și plătești civilizat.

Nu îi e nimănui frică să nu fugi cu benzina neplătită, că au camere. Desi în trecut au fost incidente. Că dacă tot suntem la asta, poate e amuzant să vă spun cum un grup de amici de care nu mai știu demult nimic, dintre care un fiu de preot și un fiu de procuror, au luat pușca de vânătoare a unuia dintre părinți și au mers la o benzinărie din Caracal să dea un jaf armat. Organizat. Prin anii ’90. Dar s-au drogat și s-au îmbătat bine mai înainte. Nu prea au fost convingători,  că ăla de la casă le-a luat pușca și i-a cam batut. Și a chemat și poliția și unii din ei au făcut și un pic de facultate. Câțiva ani,  de gust.

Presupun că la ăștia e mai rău de atât. Am găsit în cele din urmă altă benzinărie d-asta butic, cu 2 pompe în strada,  de unde am băgat de mărunțelul pe care îl aveam.

Noroc că mașina asta nu consumă mult. În Otranto am găsit de am făcut plinul și am plătit cu cardul. Ieri.  Azi, la aeroport tot așa,  am estimat eu cât intră, am băgat bani după ce nu a mers cardul și am alimentat.

A, și ăștia prin Italia sunt mai mult cu diesel și cu GPL. La greu, mai rău ca românii.  Sunt benzinării unde nici nu găsești benzină.  Pompe au cam peste tot, dar combustibil, după cum îți e norocul. Sau ghinionul, în cazul meu.

Și cu cardul ți-o poți lua la muie. Și cu bancomatele. Că dacă dai de bănci d-alea gen “Banca Popolara de Pula Mea”,  sau Puglia,  aia ți-o dă bancomatul mai degrabă decât bani. Tre’ să cauți una mai internațională așa.  Eu am găsit Unicredit și Intesa (Banca de San Paolo). Văd acasă cât m-au spart la bucingam cu comisionul.

Cum spuneam, din părți civilizație.  După mine, în Italia s-au inventat cocalari,  iar românii doar i-au copiat cu oarece succes, tre’ să recunosc.

Wizzair

Pe de altă parte, mă văd nevoit să constat că cetățenii cu care am călătorit pe parcursul ambelor zboruri,  atât către Roma, cât și de la labarii din Bari, sunt  peste animalele cu care am zburat în repetate rânduri spre și dinspre Luton. Nu prea există termen de comparație. Mai e câte un nespălat , dar așa, de poftă, să nu uiți de unde ai plecat.

Review mașină 

 

Nu sunt multe de spus.

E mică, mai mică decât pula mea. Dar încap în portbagaj 2 trolere de cabină (de avion). Rucsacii stau pe locurile din spate. Altceva nu prea poți să pui acolo. Ar intra, în teorie, 2 copii, dar dacă trebuie să îi pui pe scaune de copil nu mai intră sau îi torturezi un pic.  Adulții,  chiar și de înălțimea mea, își rod genunchii  dacă e să stea acolo. Să aibă 1.8m+ îi bagi doar dacă sunt contorsionisti.  Ca idee,  pe locurile din spate de la Matiz e ceva mai mult spațiu.  În asta cred că stai cam ca în Tico. În față e ok. Pentru mine,  dar încap și niște picioare mai lungi,  poate și cu o pereche de 👠 toace rezonabile. Dacă ai 1.80+ trebuie să îți împingi scaunul maxim în spate și nu mai stă nimeni în spatele tău.  Poate vreun câine pechinez,  ceva.

Pentru vacanțe în 2 e fix ce trebuie. Dacă ar avea și motor.   Are o fofează de 1 litru pe benzină care se preface că dezvoltă 68 de cai putere. Io nu i-am văzut.  Pe pantă în jos e boierie, la urcat e fantezie.  Adică,  mai mult îți imaginezi tu că urci. Iar cum Italia e tot un deal și-o vale, un munte și-o mare, vă dați voi seama. Când am ajuns în Massa Lubrense la hotel mirosea a ambreiaj încins ca toți dracii. Muie scuteristilor.

Am reușit să prind cam 140-150 km/h pe bord în vagă coborâre. Cred că mai mergea, pe pantă în jos, dar nu mai aveam eu curaj. În plan drept, cam 130 a fost tot ce am putut, iar în urcare au fost rampe pe autostradă pe care nu am reușit să prind mai mult de 100,  ceea ce e oarecum de căcat, ca să fiu sincer.

Mașina e mai troacă decât o Dacie. Fără dubii. Are un singur ceas de bord care indică viteza. Nu ai turometru,  nu ai indicație de temperatură la lichidul de răcire. Cam nașpa fără turometru. Sigur, un șofer adevărat aude motorul,  vrăjeli. Da, dar mai întâi trebuie să cunoști mașina.

Bine, pentru mine a fost totuna. N-au pus turometru, să fie sănătoși.  I-am dat să behăie.  Frânele țin până se încind, pe pantă în jos. După cum ați învățat la orele de conducere, frâna de motor e baza, cutia manuala cu cinci trepte e cam largă, așa, dar merge.  În caz că vă întrebați, am vrut să îmi iau un Smart cu cutie automată,  că aveau. Da’ în Italia? Costa 100 de euro pe zi, fără asigurări și e tot cutie de chibrite. Dă-o în pula mea de taxă pe fraier.

Vizibilitatea e cam canci. Oglinzi mici,  geamuri mici, ce să faci, te obișnuiești cu incertitudinile.

Cutia de viteze, am zis că are 5 trepte,  la ce motor are sunt de ajuns. Și așa treapta 4 e cam la mișto, dacă vrei poți să o sari.  Nu ai putere pe ea la nicio turație. E bună doar să mergi în oraș la 40-60 subturat, pentru economie de combustibil.

Consumul: În ~ 1100 km media a ieșit cam 5.8 l/ 100 km. Benzina.  Producătorul zice 5.5, deci e p-acolo. Da’  cam mult pentru cât de mică și firavă e.

Manevrabilă este, la viteze reduse. La cât e de mică normal că o parchezi oriunde și te bagi oriunde cu ea. Eu nu am avut senzori de parcare, cameră de marșarier și alte chestii d-astea exotice,  precum oglinzi reglabile electric. Presupun că pentru că Italienii sunt “Vero” și nu au nevoie, vor să simtă mașina,  când se lovesc de altele în timp ce dau cu spatele. Sau pentru că se fură prea mult, iar jigodiilor de la Europcar le pasă de asta și încearcă să își minimizeze pagubele. Geamurile din spate nu se lasă în jos, ci deschid puțin în exterior. Asta cam așa merge la rablele ultramici. 

Mașina are un singur ștergător în față ,  e oarecum tipic Citroën,  dar nu neapărat pe gustul meu,  că nu prea șterge bine din două motive. Forța de apăsare e insuficientă la viteze mici, iar geamul evident că nu e perfect plat și cu cât e lamela mai mare, cu atât se pliază mai prost pe tot geamul. Așa că rămâneau urme de apă pe geam. Și nu putea să fie învechit că mașina avea cam 36000 de km când am luat-o și nu e ca și cum în Italia plouă de rupe. Eu unul nu mi-aș cumpăra bicicleta asta pe post de mașină de oraș.

Sistemul media e mai prost decât la Logan / Sandero. E un radio pușcat, cu conectare de echipamente  pe Bluetooth.  Nu am conectat nimic, dar radioul se auzea ca un cur pe WC.

Aerul condiționat era. Atât pot să spun despre el. Manual, și ăsta mai slab calitativ ( reglajul, prizele, vâjâitul și confortul resimțit )  decât la Logan.

12 Replies to “Pe drum cu italienii. Europcar:  Citroën C1.”

  1. io odata am fost cu masina in italia pulii pana la venetia, cu evitat cu strictete autostrada (#nistesaraci, se stie). never again. sa mearga pula lui isten cu masina in cizma pulii, io sigur nu. si ca sa nu zica lumea ca sunt hater si special, for the record am fost cu fiat punto in pana in elvetia si cand am vazut preturile de la hotel, am si dormit in masina o saptamana.

      1. ba daca citeste si nevasta-ta pe aici, ai un plus mare daca nu ai aflat inca cum te speli in masina.

  2. Acum vreo 2 luni am fost si eu prin Puglia, zbor la Bari si de acolo Fiat 500 sau similar de la Sixt, ~70 euro/2 zile. Cum 500 nu mai aveau (l-a luat frate-meu pe ultimul inaintea mea), mie mi-au dat un/o Aygo (avea si camera pentru marsarier). Vai steaua ei de masina, motor de 1l/69CP, manuala dar eu ma descurc cu manuala :B, in schimb ascutitoare, degeaba tot schimbam, nu prea impingea. Nu am cumparat nici o asigurare aditionala. Am incercat si 500le, ce sa zic, mai bine in Aygo. Mi-am satisfacut curiozitatea cu astea mici, data viitoare iau ceva mai mare. Iar de condus – aia acolo fac presing, nu gluma; eu stateam mai pe o parte, dar ii vedeam ce aproape conduc unul de altul pe banda 2/3.

    1. Nu aveam loc de bagaje, cred in Fiat 500, plus pe ala il stiam ca e puscarie. Probabil mai puscarie decat Citroen, sau, ma rog, pe acolo. Dar na, da preturile sunt mai mici daca lasi masina in acelasi loc.

  3. Citesc si rad (sau plang) cele de mai sus: planuiam sa plecam la toamna cu masina (diesel) prin Italia. Toscana – Cinque Terre – Napoli – Bari, mai vizitam o Budapesta si/sau un Maribor pe traseu – asta daca s-or alinia toate planetele, desi as lua in considerare si niste ture prin Dolomiti, daca nu m-or lasa genunchii pana atunci

    1. Napoli: Nu am intrat că nu aveam de ce, nu îmi plac napolitanele și eram cu nevasta. Eu sunt mai mult cu biscuiții. Dar de pe autostrada care trece prin și cam pe deasupra lui pot să spun că nu arată convingător. Adică e cam de săraci așa, blocuri comuniste, nu știu ce dracului poate face un turist acolo. Poate doar dacă pe dinăuntru o fi altfel. Orașele din zonă, din peninsula Sorrentina, în schimb, da, sunt mișto. Revin.

      Prin Bari am trecut tot așa mai mult pe ocolitoare, spre aeroport, dar pare oraș industrial, nu aș merge acolo, după mintea mea. Sunt niște orașele în jur mai convingătoare.

  4. Pai asa nu mai pleci de acasa…
    Are si Italia farmecul ei, anul trecut am avut un concediu foarte bun in Sicilia, vila pe malul marii, pe plaja veneau italiencele cu copiii (barbatii erau la munca), se salutau intre ele, se salutau cu noi, restaurantul de acolo se umplea pe la 10 seara, la dolce vita.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *