Propagandă sugeranistă cu morală: ”Ne gândim să părăsim Germania”

Dar în alt fel.
Articolul din libertatea cu oamenii muncii din Germania, care vor să vină în România, că ei cred că în România e mai bine.

Toți se gândesc să părăsească și e foarte bine. Că se gândesc.

Că nu mai e Germania ce a fost. Și cred că nu mai e. A se nota că domnii au salarii nu chiar mari, dar în fine.

Zic ei că bagă în casă 6400 de euro ( 2900+2500+1000 – alocația la 4 copii) dar au cheltuieli mari.
Salariul cel mai mare, al domnului, e 2900 de euro net , care fac undeva la 46,000 eur/ an brut . Salariul mediu pe economie ( median) este de de aproape 52000 brut. Deci domnul câștigă un pic sub, iar doamna și mai sub.

Consideră că au ajuns “să muncească doar ca să trăiască” – adică ca majoritatea oamenilor de pe planeta asta, dar pe undeva au dreptate. Ignoră puțin faptul că sunt undeva sub media națională, dar își permit casă de 240mp – chiria 1100 EUR – mai la țară, de aia presupun că și joburile mai așa, habar n-am dar știu M.O.-ul , au și mulți copii, dar băi, își permit condiții pentru ei. Rată 450 de euro/ lună la mașină, probabil cumpărată SH, habar n-am, dar pare ceva BMW X5 de acum 10 ani și nu cred că există credite auto pe 10 ani sub nicio formă, decizie care-l duce la 200 de euro motorina pe lună pentru serviciu și mai bagă 100 pentru cumpărături. Motorina, ultima dată când am verificat era 1.6 EUR/ l, că nu cred că bagă ca fraierii ( la mine mă uit) de pe autostradă cu 2 și 2.2, deci de 300 de euro sunt la 180 de litri de combustibil, care, cu o mașină mai econoamă pot să însemne până la 3500 de km pe lună, dar nu cu X5. Cu ăla maxim 2000. #aie și #oviațăai – #daiamuncești. Și mai are el un credit de 360EUR/lună, ”făcut în Germania”, ”cum au toți românii, că toți avem” – nu, nu toți avem, dar nu contează. Ce contează e că cel mai bun credit pe care putea să-l facă, să-și cumpere o casă nu l-a făcut.

Eu n-am nimic cu perspectiva, că e oricum tristă, la nivelul ăla oriunde în lume, doar că nu știe el și nici cititorii libertatea, sau oamenii care stau de tiktok – amuzant că are timp să fie creator de conținut – nu discutăm clipurile și calitatea lor, se subînțelege, dar nu e mulțumit de viața dumnealui și nu critic nici asta. De fapt, nu critic nimic la omul ăsta și la familia lui – sunt niște oameni muncitori, care trăiesc cum vor, în limitele spațiului lor de posibilități și nu mai sunt mulțumiți de Germania, sentiment la care-s perfect îndreptățiți. Doar am creat un context și un subtext pentru afirmația asta:

Așa că va trebui, cât de curând, să lăsăm țara asta și să mergem într-o țară unde muncim ca să fim fericiți. Aici nu ești fericit, degeaba faci atâția bani”, a spus el cu amărăciune.

Aur. Nu partidul.

Și cine comentează la clipul lui și cine comentează la articolul Libertatea și pare că și articolul e scris în ideea asta – visează că ”într-o țară unde muncim ca să fim fericiți” este România. Da, da, sigur la România se gândea, că doar de acolo a plecat.
Vedeți bă, proștilor, că se întorc românii acasă? #valorile.

Afirmația este aur pentru că am auzit-o IRL și de la alții, salut văru. Numai că nu, unde acum 1-2-3 ani mai ziceau cu jumătate de gură că ”se gândesc să se întoracă în România”, unii au dat avans la apartamente, salut văru, din 2024 până acum, toți se gândesc să plece în altă parte, care unde știe – care este, Românie, te machiezi degeaba, că nu e! Alarmă falsă, dar alarmă!

Nu există, la nivelul ăla de mai sus, din păcate, o țară unde să muncești ca să fii fericit – până iei totul pe credit.
Îmi pare rău să spun asta, pare că pe măsură ce îmbătrânesc în loc să devin mai conservator, de dreapta devin un pic mai socialist și nici măcar nu-s cel mai rupt în cur, dar sunt.

Dar nu e o problemă națională în Germania, nici măcar nu e una Europeană, este una globală de inechitate in distribuirea, nu numai a veniturilor, cât a asseturilor. Și mi se pare absurd mie, dar înțeleg că domnul nu vede chestia asta în ce spune – plătesc chirie, am rată la mașină și mai am io un credit și de-abia m-ajung cu banii.

Pentru că sponsorizează o economie capitalistă în care el nu are capital!

În 10-15 ani de Germania nu a acumulat niciun capital, faptul că de atât timp plătește impozite trebuia să îi dea de gândit. Mă rog nu lui, că are puțină treabă pe tik-tok.

Sunt amuzat să citesc la români și să văd în același timp disonanța românească , comentarii de tipul: Păi eu câștig 2k euro pe lună și tot îmi mai rămân 4000 de lei la final de lună, că am casa mea, nu plătesc chirie, nu am rată la mașină și la nimic.

Iar disonanța e că atunci când vorbești despre faptul că e minciună că 90+% din romulani sunt proprietari și la ce contează că sunt săraci și mai bine chirie. Și.

Sărăcia ne-a dat o lecție tuturor și era ceva de învățat din asta, dar nu am învățat.

Românul avea lucrul lui și asta are valoare în orice societate, dar au uitat, au crezut că în societatea consumeristă nu e așa. Uite că e.

Am ajuns într-un punct în care când îl auzi pe nenea ăsta că salariile și alocațiile familiei lui sunt bani mulți, te apucă râsul. Serios, la faza asta e rămas în urmă, dar nu contează, presupun că se raportează la anii 90 din România, sau ceva.

Las asta aici, ca lectură opțională și o explic.

Acuma, eu aș putea fi in situația ăstuia de deasupra. Bine, eu sunt în situația ăstuia de deasupra, adică am fost că nu mai câștig atât de puțin demult. Dar sunt un pic mai bine, că nu plătesc bani altora pentru lucruri pentru care nu trebuie s-o fac, iar asta era o lecție românească.

Dacă ai rate la orice, ai să vezi că ($/EUR/GBP) 10k / lună devin insuficienți și nu vorbesc de tras cocaină și petreceri cu minore. Dacă nu ai rate la nimic sunt de ajuns. Costurile recurente te mănâncă.
Sigur că o să ai costuri recurente, dar e de evitat orice se poate evita, spus atât de simplu.
Trăiești bine când ți-ai plătit casa și să fie a ta, când ți-ai plătit mașina și să fie a ta, când ți-ai plătit creditul ăla ”făcut de tine că toți românii avem” – abia atunci trăiești bine cu ce câștigai până atunci să plătești astea.
Dacă stai cu chirie nu o să plătești niciodată casa aia. Dacă prețul la case crește la infinit și toată lumea e OK cu asta, că locuitul e un cost, nu o să plătești niciodată casa ta și nu o să trăiești niciodată bine.

Dacă tot plătești leasinguri cu bani pe care nu-i ai, n-o să ai niciodată mașina ta, care să te coste doar combustibil și maintenanță.


Post scriptum opțional

Asta, în atenția lui @animaloo care zice că arăt și mă comport ca un evreu.
Nu-mi face plăcere, dar am înțeles jocul și sunt doar două probleme:

  1. La jocul ăsta eu nu prea am chipuri să fiu la masă, doar să servesc, s-o șterg, sau în meniu.
  2. Nu pot fi păcălit să mă așez la masă ca și când mi-aș permite jocul ăsta, ca să fiu buzunărit ca restul fraierilor. Toate ălea cu ”o viață ai, fute-o” sunt vrăjeli care merg la 20 de ani. La 40 , cu copii, nu. Dacă mai crezi astea vei fi luat de clown și cred că va suge la 60.

Cel mai bun sfat financiar, ascultă la mine, nu la Guda – minimizează-ți cheltuielile recurente de care nu poți dispune după bunul plac și vezi dacă le poți înlocui cu investiții.

Dacă trebuie să dai bani lunar pe chirie îți cumperi casă. Punct.
Dacă trebuie să plătești bani lunar să folosești mașina , îți cumperi mașină. N-ai bani, bicicletă, mergi cu transportul public și ăla costă , dar e subvenționat din banii tăi pe care oricum îi plătești vrei-nu-vrei #taxe.
Dacă vezi ca mine, că dai prea mulți bani pe vacanțe, îți cumperi casă de vacanță, ce pula mea #înlucru – țineți aproape pentru mai multe sfaturi.

De 10 ani mă gândesc să-mi cumpăr avion, dar sunt prea sărak și n-am ajuns la nivelul ăla.

5 1 vote
Article Rating
Subscribe
Notify of
guest
2 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Fery
Fery
7 hours ago

Poti avea propriul avion cu 40-100k, dupa caz. Sau 60-100 de euro pe ora, cu tot cu benzina. Atata ca il zbori tu, si mai poti lua o persoana cu tine. Microlight ftw. Unii zboara asa pana in spania. E putin lung zborul, dar macar te pisi in plosca.
Cand ai chef, imi zici si mergem langa oxford sa te dai cu instructorul.

Alex2
Alex2
6 hours ago

Foarte bun articolul, deși cam introduci de multe ori, subtilități fine, care mă dau peste cap în a le înțelege rostul.
E ca și cum ai râde și ai plânge în aceeași fază mai lungă, întinsă pe două paragrafe. Obositor de urmărit.

Dar concluzia e ok. Nimic de reproșat. Ai punctat bine, în ansamblu.