Munca ca o joacă

Ma joc cu copiii, mă joc cu părinții . Prinselea , v-ați-ascunselea, vopsitul unui gard sau construitul unei mese. Pentru mine e tot aia.

Mă tot mințeau profesorii la școală că în viață e util să îți alegi meseria ca să îți placă ceea ce faci. Mișto, dar contrastează cu faptul că eu nu vreau să muncesc mult și nu vreau să fiu sărac.

Iar noi trăim într-o lume care nu recompensează pasiunea și timpul ci dimpotrivă utilitatea sau popularitatea muncii tale .

Și de aia sunt și eu ca toți oamenii și am nevoie de weekenduri și de vacanțe. Mai schimb munca, mai schimb joaca. Când eram mai tânăr mă “relaxam” jucandu-mă pe calculator, dar jocul ăsta e o minciună, nu m-am ridicat niciodată de la calculator spunând “bă, ce relaxat sunt. M-aș apuca de muncă acum, sau ” aș dormi liniștit”.

Nici măcar o dată. E doar o unealtă de umplut timpul, cum erau fumatul și alte chestii.

Mă mai joc cu copiii și singur, dar nu e mare satisfacție. E doar o satisfacție în lipsă de altceva.

Pescuitul mă relaxează. Dar și ăla dacă sunt singur, sau cu copiii, dar când or fi ei mai mari, nu chiar acuma.

Vreau să fac o masă de grădină și, dacă am timp, un grătar.

Și pentru a face o masă de grădină am nevoie de altă masă. De lucru. Am văzut eu una la tata. Una ca aia voiam și eu. Cumpărat materiale și e simplu, trebuie doar de sudat ( atât că eu nu știu suda, dar nu e important) tăiat, înșurubat.

Am învățat să sudez, să-mi jdrelesc dej’tele, să mă simt bine muncind. Fără grabă, fără un deadline, cum.ar trebui să fie munca.

Nu știu cat costă o masă ca ăsta, dacă aș cumpăra-o din comerț. Pe mine m-au costat undeva pe la 130 de lei fierul, 25 de lei șuruburile și discurile de polizor, vreo 4-5 lei vopseaua rămasă după ce a vopsit soția alte dyi-uri pe care trebuie să le montam in casă să mascăm niste lucrături de termopane rămase așa de doar 5 ani. Și vreo 1-2 lei curentul electric. Lemnul era în pod, habar nu am cat costă. Costă timpul pe care l-am petrecut tata să-l economisească, acum zeci de ani.

Și timpul lu’ tata de acum.

Masa în sine e nimic, dar aș fi putut petrece timpul jucandu-mă pe calculator și generând un altf fel de entropie nefolositoare nimănui.

0 0 votes
Article Rating
Subscribe
Notify of
guest
8 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Alex
Alex
3 years ago

arata foarte bine

Catalinx
Catalinx
3 years ago

E, să nu exagerăm. E o banală masă care arată relativ modest, dar am făcut-o că îmi servește două scopuri. Nevoia de muncă cu mâinile și e utilă la alte activități.

Livache
Livache
3 years ago

e decenta om, singurul lucru la care as mai fi insistat eu e planeitatea blatului: nu stiu daca e de la imagine sau de la vopsea, dar in varianta finala scandura aia mica din mijloc pare cu 2-4mm mai inalta vs aia din prin plan.. o rindea nu ai? 🙄

Doru Vlad
Doru Vlad
3 years ago

Sincer îi cam iei lui Zoso pâinea de la gură, zic asta după ce am văzut câteva din lucrările amândorura. A ieșit ceva destul de îngrijit.

Catalinx
Catalinx
3 years ago

Ba, eu sunt un om modest si mi-e greu sa cred ca iau painea de la gura oricui cu asta gen . Adica , chestiile astea le fac asa la nivel de pescuit sportiv. Ca sa iau painea de la gura ar trebui sa invat sa sudez pe bune – cred ca mi-ar trebui cateva luni de munca, nu joaca, sa ma prind de cum se face asta corect – si sa fiu preocupat serios de finisaje si calitate. In plus, pe mine ma ajuta tata, ca el stie, facea porti de fier pe la lume prin sat acum 40… Read more »

Adrian S.
Adrian S.
3 years ago

Dacă voiai să iasă o masă, ți-a ieșit o janghină; dacă voiai să faci o janghină, pare că ți-a ieșit o masă chiar bună. Just kiddin’, mate, să vedem cum stai cu modestia sau dacă te enervezi 🙂 Și eu sun fan DIY’s dintr-un motiv suplimentar: pe lângă satisfacția personală că “uite, a ieșit ceva și din mâinile mele”, se uită nevastă-mea cu niște ochi la mine de zici c’am patentat telecolorul în 1950 ! Și cum ei îi place să simtă că are un tip deștept lângă ea (ceea ce merge, musai, mână-n mână cu îndemânarea), o nouă ocazie… Read more »