Panem nostrum quotidianum

Lumea se schimbă în mai bine in România. Știu că mulți dintre voi nu percepeți asta, vedeți numai covizi, guvernul hoț, aparatul de stat incompetent.

Am să repet antetul ăsta cu diferite ocazii.

Astăzi este despre pâinea noastră cea de toate zilele. Cel mai mult mă deranja la țară faptul că deși stăm la țară cumpăram pâine adusă de la fabrica de pâine, din coca din ăia congelată. Nu-i ok. Nouă ne place mai degrabă pâinea de brutărie, am găsit inclusiv în UK ceva de genul , la Sainsbury.

Când nu mâncăm din aia luam ceva feliată, integrală , sau cu semințe, au apărut din alea de la Vel Plitar inclusiv la țarănoaia.

Dar nu găsești mereu. În sat la mine aduceau la un magazin de proximitate unii de la o brutărie dintr-o comună vecină. Ceva bunuț. Dar nu aduceau mereu, iar în cele din urmă magazinul ăla a fost închiriat către un consătean de-ai ălora cu pâinea și nu s-au înțeles la preț. Drept care ăștia cu magazinul nu au mai primit pâinea ălora și au continuat doar cu din aia de fabrică, din cocă înghețată. Un jeg.

Aia cu brutăria au început prin urmare să livreze pită acasă la lume. Nu cu sisteme avansate de tip aplicație și comandă online. Nu.

Pe sistemul ăla vechi cu pungă plus bani ( cash) în pungă atârnați la poartă. Șoferul cu duba își face rondul prin comună, oprește din poartă în poartă, ia banii și lasă punga. Cel mai scurt lanț de producție. Fără 25% comision la ăia cu aplicația, fie costuri de vânzare la punct de distribuție, toți banii direct la brutărie , iar prețurile nu sunt chiar derizorii, doar rezonabile, pentru la țară, România: 2.5 – 3 lei o pâine.

Ajuns la bunica soției, în alt sat din Teleorman, o poveste similară. S-a deschis local o brutărie și face pâine din cocă frământată local și coaptă in cuptor cu lemne. Tot așa, e altceva.

E altceva pentru că brutăriile comunale au dispărut imediat după ieșirea din comunism într-un context ciudat, în care lumea era înnebunită după a mânca pâine , multă pâine, fără cartelă. Din păcate problema fiind că voiau și pâine ieftină, pâine mai bine coaptă , indiferent de care și că au dat pâinea din făină măcinată local, malaxată local și dospită cu drojdie proaspătă și coaptă pe lemne, pe chestii fabricate cu artificii de gust, de afânare și de profit pentru întreprinzători.

Și au mâncat romulanii probabil undeva la cea mai proastă pâine din lumea civilizată până-ntro zi, nu știu când s-a produs schimbarea de direcție că nu am fost pe fază, dar deja lumea se uită la calitate mai degrabă ca alte dați, semn că romulanii nu mai sunt așa săraci nici la pungă nici la sânge.

Anterior, ultima oară mâncasem pâine “românească de țară” într-o comună de pădureni,la bunicii din partea mamei, care nu avuseseră CAP, comunist și de cum căzuse sistemul cineva luase brutăria aia in administrare și cel puțin până în 1998, când am gustat eu pâinea aia ultima oară și am calcat acolo, văzând cum malaxează și cum o pregătesc.

Nu e numai ăsta semnul că Romulania se schimbă în bine și urmele antreprenoriatului local se văd, ale anti corporatismului și anti-concernului.

Știm că românii se opun din principiu asocierii și peste tot se cântă că asta e de rău, că micul producător nu are soluții și putere.

Am văzut oameni care produc local și care livrează local pe bază de contracte verbale sau alte înțelegeri. În lumea de azi tehnologia ar trebui să îți permită, băi țărane, să funcționezi singur, inclusiv fără să subscrii la servicii de “mare angajament” gen food-panda și ce mai e, servicii de agregare care, inclin să fiu de acord parțial cu nenea ăsta, transformă piețele, distructiv, în gunoi, nu pentru că ar avea ceva rău ca principiu, în afară de comisionul mare, ci că majoritatea pieței e făcută din clienți de gunoaie și doar pentru că majoritatea sunt încă săraci, leneși, proști dar mai ales needucați, nu înseamnă că ar trebui să stricam petrecerea pentru toată lumea.

Participarea la sistemele de concurență pentru cel mai mic preț, fie că ești client, fie că ești ofertant și te supui pieței, conspiră către un univers de consum și calitate proastă. Un univers care nu merită mai mult, ce-i drept.

Send to Kindle

15 Replies to “Panem nostrum quotidianum”

  1. Am o brutărie la 5 mai de mine. Dupa ora 15 mai găsești pâine de calitate inferioara. Painea cea premium e primul sortiment care se termină pe la 10:30. In Ro nu a fost nimic extraordinar din punctul ăsta de vedere. Si la alții pâinea slabă calitativ a câștigat inițial teren ca apoi incet, incet sa il piardă. Ce vad in Ro acum e o frustrare a oamenilor privind calitatea produselor. Mulți nu mai vor să cumpere ieftin si prost și preferă sa plătească pentru premium atunci când producătorul livrează produsul care merită banii ăia. Știu pe unii care vând cașcaval si sunt destul de scumpi comparativ cu brandurile din supermarket. Momentan nu pot mari producția ca sunt limitați de cantitatea de lapte de care au nevoie pentru că se aprovizioza zonal si nu vor să aducă lapte din surse pe care nu le pot controla.

  2. Știu pe unii care vând cașcaval si sunt destul de scumpi comparativ cu brandurile din supermarket. Momentan nu pot mari producția ca sunt limitați de cantitatea de lapte de care au nevoie pentru că se aprovizioza zonal si nu vor să aducă lapte din surse pe care nu le pot controla.

    Clar, asta e primul lucru pe care vrei sa il controlezi si in general nimanui nu-i pasa de business-ul tau, sau de al lui.

  3. Dap! Așa cum ai spus și tu romulanii sunt reticenți la asocieri. Trecutul și formarea noastre ca nație au un cuvânt greu de spus. Astora le-a luat doi ani până să ii facă pe oameni să înțeleagă că intr-o asociație pot cumpăra un chiller ptr lapte și isi pot creeste castigurile. Și asta in sat de răzeşi, oameni care prin natura zonei nu au putut fi colectivizati și au fost pe cont propriu generații intregi!
    Well să mai slugareascsca o generație prin Vest, o să își dea seama cam ce au acasă. Plm dacă ar fi astia organizați cum trebuie s-ar pisa cu boltă pe agricultura din Vest!
    Sper că și deschiderea oamenilor pentru lucrurile de calitate din ce in ce mai mare să dezvolte genul asta de afaceri. Eu am ani de zile de cand nu am mai luat o pâine din supermarket.

  4. La București avem masina de facut paine de vreo 6 ani, cam doua pagini la 3 zile, asta e media. La țară sunt două fabrici in satele învecinate.. foarte ok calitativ ambele. Ai mei acolo merg in principal pe franzela cam doua zile pe saptamana…în rest specialități…ca am un frate popa🤣🤣 si vin tot felul de colaci. Nu stiu care e procesul la sportul asta dar cand merg la tara mai aduc la fete 1-2 colaci…cam sta cozonaci sa se usuce ca ele baga la colaci.

  5. Sper că și deschiderea oamenilor pentru lucrurile de calitate din ce in ce mai mare să dezvolte genul asta de afaceri.

    Cred ca da si cred ca cu exceptia oraselor mari treaba asta o sa prinda.

    La București avem masina de facut paine de vreo 6 ani

    Nu am avut niciodata masina din aia de facut paine, dar in perioada tranzitiei facea mama in cuptorul de la aragaz sau in ala pe lemne.
    Nu mi-a placut niciodata – nu stiu exact cum o facea, era buna maxim cateva ore de la coacere, dupa care ori se intarea ori se incleia ( nu era coapta de ajuns, le facea prea mari, nu-mi dau seama si nu mai tin minte exact, dar stiu ca nu eram fani)
    Acum face sotia in cuptorul electric niste painici cu ce ramane de la blatul de pizza si – bai, e altceva. Tot se intareste foarte repede, nu cred ca poate fi pastrata 3 zile ( cred ca se intareste in mai putin de 24 de ore, da merge proaspata), nici pe aia cumparata nu o tinem 3 zile, maxim 2.

  6. Painea ca painea… dar eu nu suport branza de supermarket. La Bucuresti n-am gasit branza in supermarket care sa imi placa desi preturile sunt intre 26 si 50 ron/kg. Dar nu-i vorba de pret… chestia e ca au un gust de cacat, mie asa mi se pare. Ies din oras cativa km si ma duc iau branza de la niste tzarani…. 13 lei /kg dar mai buna la gust decat aia scumpa. Cel putin mie asa mi se pare. Ma imi zic unii ca bah ca daca pun taranii in branza apa, chestii, plm… nu stiu ce pun in ea ca atunci cand mananc branza cu rosii si rosii de la tzara , nu prea au nimic in comun cu branza si rosiile de la oras (inclusiv rosiile alea “romanesti” la ~20lei/kg sa ma pis pe ele de scursuri genetice).

    Si cu painea, are tata pe acolo un chiosc local de fiecare data cand trec au paine ok. Nu calda, dar prospata. Si gustuoasa. Nu aduc aia mari sortimente, nu stiu de unde aduc painea… dar s aia de 1,5 ron parca e mai ok la gust decat astea de 2,5-5 din supermarket.

    La tzara se mananca mult mai bine decat in oras… plus ca au inceput sa apara prin toate comunele Profi, Lidl, deci nici pentru ce nu gaseau inainte pe acolo nu mai bat drumul aia…

  7. Painea facuta in casa se usuca si de la lipsa chimicalelor, dar si si de la lipsa pungii de plastic. Cumva tinuta in plastic nu se intareste asa repede, desi paine de casa in plastic, branza buna in burduf de caine. :))

    Legat de branza, am obs ca in fiecare zona a tarii fiecare intelege altceva prin genericul “branza”, alt sortiment, de nu stii niciodata la ce sa te astepti.

  8. Eu ziceam pentru cea care cred ca este cea mai banala branza… telemeaua de vaca.

    Am luat din supermarket telemea de vaca de la Olympus (unii care la lapte chiar au gust decent) si nu-mi place deloc…

  9. nu stiu ce pun in ea ca atunci cand mananc branza cu rosii si rosii de la tzara , nu prea au nimic in comun cu branza si rosiile de la oras (inclusiv rosiile alea “romanesti” la ~20lei/kg sa ma pis pe ele de scursuri genetice).

    Aracet mai de calitate. Cat aveau ai mei vaca mancam branza de la ei – buna.
    Acum, de la cineva din sat.

    Legat de branza, am obs ca in fiecare zona a tarii fiecare intelege altceva prin genericul “branza”, alt sortiment, de nu stii niciodata la ce sa te astepti.

    In general daca e facuta din lapte, merge.

  10. După 89 au venit turcii cu pâinea lor și noi eram încântați. Și mai ieftină și mai pufoasă decât a noastră. Dar a durat ceva timp să ne dăm seama că e de calitate mai proastă.

    Noi facem pâine la cuptor de vreo 7 ani( pt că efectiv nu am unde să pun mașina aia de pâine în bucătărie- adică să ocupe tot timpul același loc). Am învățat de pe ytube. O facem numai cu drojdie proaspătă și iese mai densă.

    La 1 kg de făînă de 650 =20gr de drojdie. La început puneam un șervet curat pe ea. Acum, de ceva ani, o pensulăm cu apă rece, pe față și pe spate, chiar când e scoasă din cuptor și e întoarsă cu fața în jos pe un fund de lemn( ca să nu se lase miezul). Stă așa până se răcește bine. Pe urmă o împărțim în 4 bucăți și băgăm 2 la congelator. Restul stă în pungă de plastic. Coaja e tare când o scoți din cuptor dar după ce stă în pungă e ca aia de la magazin.

    Referitor la asociere, nu știu dacă ai tăi au fost în asociație dar eu am înțeles că nu e așa grozav. Nu știu cum e la asociații de animale dar la cele cu terenuri sumele și recolta primită nu dau pe spate. Plus că e greu să ieși din asociație și mai degrabă ești pus să vinzi către ei ce ai acolo( deci rămâi fără pământ)

  11. O facem numai cu drojdie proaspătă și iese mai densă.

    Drojdia aia praf e pentru saraki.

    Nu știu cum e la asociații de animale dar la cele cu terenuri sumele și recolta primită nu dau pe spate.

    Vorbeam de ideea de asociere intr-o afacere, munca, adica sa te asociezi cu altii si sa muncesti impreuna ceva.

    Ce spui tu este de a-ti inscrie pamantul intr-o asociatie si a-l da unora sa-l munceasca, adica de a-l arenda, si probabil vorbesti de cacanarii care fac mai toti bani din subventii. Cunosc.

    Si da, e o lege care spune ca daca ai terenul arendat, arendasul are drept de pre-emptiune la cumparare, care inseamna ca la un pret fix de vanzare are avantaj in fata oricui altcuiva. Asta nu inseamna ca “esti pus sa vinzi catre ei”. Nu te poate nimeni obliga sa vinzi. Obligatia e ca DACA VINZI ei sunt primii pe care ii intrebi.
    Legat de conditiile de iesire dintr-o asociatie, da, sunt dar:
    1) Le citesti cand semnezi. POt exista clauze de anulare a arendei – nu-ti convine nu-l dai.
    2) Poti sa vinzi, daca vrei ( adica daca e cineva interesat si plateste), catre altcineva, daca nu are asociatia banii necesari ( suma cu care vinzi tu) sa cumpere, iar noul proprietar poate ramane in contractul de arenda, pana cand i se permite dizolvarea.
    Din ce stiu de la notar ( trecut prin asta anul trecut la o cumparare), contractele de arenda CARE NU SUNT TRECUTE IN CARTEA FUNCIARA se declara nule oricum la vanzare. Noului proprietar nu i se poate vicia proprietatea, decat daca e informat de asta prin grefa care se pune la ANCPI. Etc, etc.

  12. 🙂 NU. Cand am inceput sa facem paine, retetele de pe net erau cu drojdie proaspata. Iar aia praf este echivalentul a 25 gr de drojdie proaspata si e prea mult. In fine

    In privinta asocierii nu te contrazic. Poate stii mai bine. Eu am aflat tangential chestiile astea acum vreo 10ani. Ca de aia nici aia cu cartofii din Lunguletu nu vor sa se asocieze( ca exemplu)

  13. Bunicamea are 1 hectar de teren la camp, dat tot asa la aia de se ocupa ei cu chestii. Primeste 400 ron/an cica. :)) Nu sunt in tema dar cam cat e o subventie la hectar?

    Edit: Ti-am editat eu numele ca ai lasat adresa de mail – nu stiu daca e valida, da’ mai bine asa.

  14. Subventia depinde in functie de cultura, de suprafata totala pe care o are in lucru cel ce aplica pentru subventie si de tipul de agricultura ( bio/ clasic).

    De exemplu, la cereale, se pleaca de la 80 EUR/ha pentru agricultura clasica si putin teren, pana pe la vreo 120 parca, la suprafete mari. Pentru cereale in regim bio, subventia e cca 200 EUR/ha.

    La usturoi subventia este de 3000 eur/ha, cu anumite conditii de indeplinit in ceea ce priveste suprafata cultivata, productivitatea si dovada productiei si a comercializarii ei.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.