Lumina. Exercitiu de imaginatie


Ma plictiseam intr-o noapte. Nu va spun in care. Si m-am gandit la asta:

I – Pamanteanul

Un nene de pe Pamant care pusese mana pe o pusca cu puls laser care nu se atenueaza in spatiu orisicat de departe  si cu super luneta  care bate pana la jumatatea universului, se plictisea de moarte si cum nu prea avea voie sa vaneze pe Pamant din cauza legilor moderne care protejeaza drepturile animalelor se hotari sa isi incerce norocul un pic mai departe. Scrutand galaxiile mai multa vreme gasi undeva la 1 000 000 de ani lumina distanta o planeta similara cu Pamantul. Isi facu sperante ca acolo sigur va gasi ceva de vanat si cerceta mai in detaliu. Era sigur ca pusca lui cu laser batea fara probleme pana acolo , ba chiar si mai departe, de-ar fi gasit ceva numai.

Regla  luneta si cautand  anapoda vazu un individ mai dintr-o parte , asa . Parea humanoid. Individul statea pe o stanca si se uita la cer. Dupa o vreme , scoase o pusca foarte asemanatoare cu a pamanteanului si incepu sa scruteze cerul. Pamanteanul  il observa prin luneta cum se intoarse catre el si se priveau unul pe altul.  Nu era sigur daca luneta extraterestrului era la fel de buna si daca il vede, ca extraterestrul nu schita aceeasi uimire care-l incremenise pe pamantean.

Dar pamanteanul nu vru sa riste. Incarca laserul si trase siguranta. Parca nu ar fi vrut sa il omoare , dar observa ca si extraterestrul duse mana la tragaci. Pamanteanul se pierdu cu firea si trase primul. Dezamagit, realiza ca pulsul laser va ajunge acolo abia peste 1 000 000 de ani , asa ca continua sa se uite ranjind prin luneta  cum extraterestrul apasa pe tragaci. Pulsul laser il ucise pe loc.

Morala: Una e viteza luminii.


II. Extraterestrul

Pe o planeta la 1 000 000 de ani lumina de Pamant , un locuitor ramasese singur. Toti ceilalti parasisera planeta deoarece conditiile de viata se inrautatisera.  Nostalgic peste poate , el ramasese acolo , oprindu-si cu sine doar pusca cu puls laser si luneta care batea pana la jumatatea universului. Din cand in cand se mai uita la nava cu care plecasera ultimii dintre ai lui in cautarea unei case mai bune.

De la o vreme se plictisea si mai ca ii venea sa isi puna pusca in barba. Scruta cerul cautand planete cu alte fiinte vii , sperand sa gaseasca, poate, vreun umanoid ca el pe undeva.

Descoperise de ceva vreme Pamantul la 1 000 000 de ani lumina , planeta frumoasa , plina de animale si niste maimute care aduceau a umanoizi, dar nu convingator. Intr-o seara , plictisit si cocotat pe o stanca , se uita  din nou prin  luneta inspre Pamant . Fu iarasi dezamagit de lipsa unei forme de viata care sa denote inteligenta , privind catre o zona pustie.

Apoi, constient ca va fi greu sa gaseasca el oameni pe planeta aia se intoarse mai intr-o parte, se uita cu lehamite in golul infinit al spatiului pustiu, duse mana la tragaci si trase un puls in cosmos , cu luneta nereglata niciunde, pagubindu-se de energia pretioasa a unui puls laser, doar pentru a-si alunga plictiseala. Dupa care se ridica si pleca. Macar de-ar ajunge pulsul lui pe o planeta locuita de fiinte inteligente.

Morala: Notiunea de prezent e iluzorie. Nu exista prezent global, poate nici macar plural.

 

Probabil ca nu e foarte original.

 

0 0 votes
Article Rating
Subscribe
Notify of
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments