{"id":12776,"date":"2018-08-14T17:59:57","date_gmt":"2018-08-14T15:59:57","guid":{"rendered":"http:\/\/catalinx.ro\/wordpress\/?p=12776"},"modified":"2018-08-14T11:00:14","modified_gmt":"2018-08-14T09:00:14","slug":"economie-comparativa-de-juma-de-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/catalinx.ro\/wordpress\/?p=12776","title":{"rendered":"Economie comparativa de juma de an"},"content":{"rendered":"
<\/div>\n

Care e directia si cand vine?<\/p>\n

Sedinta BNR de politica monetara<\/strong> <\/a>de juma de an.<\/p>\n

    \n
  1. Inflatia e peste tinta.<\/li>\n<\/ol>\n

    , membrii Consiliului au remarcat c\u0103 rata anual\u0103 a infla\u021biei \u0219i-a stopat ascensiunea \u00een luna iunie, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd la nivelul de 5,4 la sut\u0103, deasupra intervalului de varia\u021bie al \u021bintei. Totodat\u0103, pe ansamblul trimestrului II cre\u0219terea acesteia s-a temperat semnificativ, a\u0219a cum s-a anticipat, iar majorarea fa\u021b\u0103 de luna martie a fost determinat\u0103 de ac\u021biunea factorilor pe partea ofertei, poten\u021bat\u0103 pe anumite segmente de excedentul semnificativ de cerere agregat\u0103. Determinante au fost cre\u0219terile consistente, chiar peste a\u0219tept\u0103ri, ale pre\u021bului combustibililor, \u00een contextul m\u0103ririi cota\u021biei petrolului \u0219i a raportului leu\/dolar, contribu\u021bii mai mici fiind aduse de majorarea pre\u021bului produselor din tutun \u0219i de scumpirea legumelor \u0219i fructelor.<\/p><\/blockquote>\n

    BNR vorbeste de cauze generice ca marirea cotatiei petrolului si raportul leu-dolar.<\/p>\n

    Hai sa ne uitam un pica la vecinii si pretinii nostri – Bulgaria<\/strong><\/a>.\u00a0 La ei, varful a fost pe la 3.2%, cu o medie estimata la 2.4%. Probabil ca Bulgaria a trecut la electric, daca-s mai putin afectati de cotatiile la petrol, sau poate la ei nu s-au scumpit castravetii.<\/p>\n

     <\/p>\n

    Raportul leu dolar e important, dar daca il comparam cu bulgarii, noi stam bine, ca la ei s-a dus in cap mai tare. Per total diferenta e similara , cam 10%, dar daca va uitati la linia temporala a prabusirii si aria pierduta\u00a0 timp x index, e limpede de apreciat ca vecinii ar fi trebuit sa fi fost afectati mai tare.<\/p>\n

    \"\"<\/p>\n

    \"\"<\/p>\n

    Prin urmare\u00a0 concluzia BNRului,\u00a0 e un pic machiata pe ici pe colo. Ce baga ei sub pres la cauzele inflatiei?<\/p>\n

    Modul cum te afecteaza diferenta de curs si cauzele.<\/p>\n

    Nu se spune nimic de balanta comerciala, in cauzele inflatiei, o amintesc ei in raport in legatura cu declinul cresterii economice si\u00a0 cu proiectia pozitiei in ciclul economic. Care era o problema si anul trecut<\/strong><\/a>, doar nu s-ar fi rezolvat anul asta. Desi nici asta nu explica total burst-ul de inflatie.\u00a0 Balanta comerciala a Romaniei:<\/p>\n

    \"\"<\/p>\n

    A Bulgariei:<\/p>\n

    \"\"<\/p>\n

    Ambele tari au balanta comerciala negativa, asta e clar.\u00a0 De ce are Bulgaria o balanta comerciala mai buna, in metrica absoluta? Adica, mai putin proasta, ca sa fim cinstiti.<\/p>\n

    Pentru ca balanta comerciala negativa e cauzata de import de bunuri si servicii de consum\u00a0<\/strong>in exces ( raportat la productie proprie, mai exact export) , iar consumul e o functie al carui volum e dat de populatie. Ori la populatie raportul e de circa 2.x\/ 1 in favoarea Romaniei. Si cam asa arata si cifrele pe balanta aia.\u00a0 De ce de bunuri de consum? Pentru ca daca importi otel si faci masini si exporti masinile ai pe segmentul ala balanta comerciala pozitiva, nu ma opresc sa explic asta.<\/p>\n

    Ca sa fie mai clar -10% pe curs la dolar in ambele tari afecteaza in mod diferit valoarea monedei locale in functie de cati dolari ai de acoperit pe balanta comerciala negativa.\u00a0 Sigur, balanta asta e exprimata in Euro ca am luat datele de pe un site<\/a> care calculeaza asa.<\/p>\n

    Daca masa monetara a Romaniei ar fi, raportat la Bulgaria, cum e populatia, atunci balanta comerciala negativa ar afecta valoarea monedei locale similar.\u00a0 Pai, hai sa vedem.\u00a0 Ma orientez dupa M2<\/a>, pentru ca desi inflatia afecteaza toata masa monetara, pana la M3, in sens invers, nu prea poti influenta rata inflatiei cu actiuni si imprumuturi, decat daca le tranzactionezi si folosesti instrumente monetare din M2 ( care include M0 si M1).<\/p>\n

    \"\"<\/p>\n

    \"\"<\/p>\n

    1BGN\u00a0 = 2.38 RON.<\/p>\n

    88,819 * 2.38\u00a0 = 211,389 RON<\/p>\n

    Reiese ca Bulgaria are o masa monetara M2 un pic mai mare\u00a0 decat Romania, raportat la\u00a0 deficitul de balanta comerciala.<\/p>\n

    Raportul maselor monetare 1.71, raportul sumelor din balanta negativa\u00a0 >2<\/p>\n

    Fireste ca masa monetara nu se construieste in functie de balanta comerciala, dar cand ai de acoperit o suma in dolari mai mare decat dubla cu o masa monetara mai mica decat dubla, e evident cum afecteaza asta inflatia, aka valoarea monezii tale. Este?<\/p>\n

    Dar cel mai important aspect la cauzele inflatiei, pe care BNR il\u00a0 lasa acolo in praf, sub masca “cursul leu dolar”\u00a0 cresterea imprumuturilor statului.<\/p>\n

    Uite ici simplu. Ignorati cifrele ca unele sunt in euro, altele in RON, dar se vede simplu din evolutia graficelor oricat de retardat ai fi.<\/p>\n

    \"\"<\/p>\n

     <\/p>\n

    \"\"<\/p>\n

    Bulgaretii si-au bagat\u00a0 piciorul in datorii anul asta si se cam vede.<\/p>\n

    BNR viseaza ca rata anuala a inflatiei se va mentine sub 5%. Daca te uiti ca a fost un an agricol relativ ok si ca au crescut un pic si alte sectoare de productie, e posibil. Pe de alta parte, raportul zice:<\/p>\n

    \u00cen acela\u0219i timp, membrii Consiliului au observat c\u0103 avansul \u00een termeni anuali al creditului acordat sectorului privat s-a m\u0103rit din nou \u00een iunie, la 6,8 la sut\u0103, acesta dep\u0103\u0219ind astfel pe ansamblul trimestrului II valorile medii \u00eenregistrate \u00een precedentele dou\u0103 trimestre. Dinamizarea a continuat s\u0103 fie sus\u021binut\u0103 de creditul pentru consum, al c\u0103rui ritm de cre\u0219tere \u0219i-a accentuat tendin\u021ba ascendent\u0103, \u00een corela\u021bie cu evolu\u021bia c\u00e2\u0219tigului salarial, principala contribu\u021bie apar\u021bin\u00e2nd \u00eens\u0103 \u00eemprumuturilor societ\u0103\u021bilor nefinanciare. Ponderea \u00een total a componentei \u00een lei a continuat s\u0103 se m\u0103reasc\u0103 \u00een iunie, ajung\u00e2nd la 65 la sut\u0103, ceea ce este un fenomen salutar din perspectiva robuste\u021bii economiei.<\/p><\/blockquote>\n

    Pe scurt a crescut si gradul de indatorare al populatiei, mai ales in zona de credite de consum , iar banca “saluta” faptul ca\u00a0 creditele sunt preponderent in lei. Sigur, asta ar trebui sa fie de bine, pentru ca ajuta un pic la controlarea inflatiei si a damage-ul evolutiei de curs. Ar trebui, da’ fiind romulan obisnuit cu politicile antagoniste ale BNR, eu cred ca salutul asta e un fel de “v-am pupat pe portofel, urmariti cu interes ROBOR-ul”.<\/p>\n

    Din punctul asta inainte, daca nu se elibereaza presiunea pe mentinerea cursului valutar ( vezi balanta comerciala), treaba trebuie sa rasufle acolo, in rata dobanzii la creditele in lei si un pic de inflatie. Care aveti credite cu tracker pe ROBOR,\u00a0 ‘mniezo cu mila.<\/p>\n

    Partea proasta<\/span>\u00a0e ca nu cred ca vine criza nici anul asta si probabil nici in prima jumatate a anului 2019. Da, proasta, nu buna. Cel putin nu in Romulania, ca noi suntem mai lenti si la economie si la minte cu privire la consum. Ceea ce inseamna ca ar fi un bun moment sa-mi vand apartamentul si la anul, da’ sa vedem unde dracu’ o sa locuiesc, daca fac asta.<\/p>\n

    Daca\u00a0 e ceva de retinut, totusi, din raportul BNR, e ca eu nu mi-as tine rezervele de bani in lei. Cum nici nu mi le tin. Am vreo 4000 de lei acum prin conturi. Si vreo 300 cash. Ca saracii.<\/p>\n

    Asta o poti observa si daca te uiti in buletinul lor pe luna iunie, ultimul publicat, cu privire la “depozitele gospodariilor populatiei”. In total valoarea depozitelor overnight ( cashflow disponibil) a crescut , cu 21% la lei si cu 42% la euro.\u00a0 Depozitele la termen au scazut, pentru ca\u00a0 nu\u00a0 e o componenta atractiva, insa irelevant pentru a afecta totalul cashului in banci. Asta inseamna 2 lucruri. Unul ar fi ca exista evident crestere economica din moment ce se stocheaza moneda in banci, al doilea, ca pentru “gospodariile populatiei” nu-s foarte multe oportunitati atractive de investitii si stashing cash prezinta riscul \/ certitudinea devalorizarii prin inflatie.<\/p>\n

    Stim cu totii ca prima optiune de investitii pentru romanul mediu cat si strain reprezinta real estate, ca depozit sigur de valori. De aia si preturile.<\/p>\n

     <\/p>\n

     <\/p>\n

     <\/p>\n

     <\/p>\n

     <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Care e directia si cand vine? Sedinta BNR de politica monetara de juma de an. Inflatia e peste tinta. , membrii Consiliului au remarcat c\u0103…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":9702,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[909,870,2181],"class_list":["post-12776","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-uncategorized","tag-bnr","tag-economie","tag-inflatie"],"views":3051,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/catalinx.ro\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2017\/10\/100-de-lei.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p4Eq23-3k4","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/catalinx.ro\/wordpress\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12776","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/catalinx.ro\/wordpress\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/catalinx.ro\/wordpress\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/catalinx.ro\/wordpress\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/catalinx.ro\/wordpress\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12776"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/catalinx.ro\/wordpress\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12776\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12788,"href":"https:\/\/catalinx.ro\/wordpress\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12776\/revisions\/12788"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/catalinx.ro\/wordpress\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9702"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/catalinx.ro\/wordpress\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12776"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/catalinx.ro\/wordpress\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12776"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/catalinx.ro\/wordpress\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12776"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}