{"id":23127,"date":"2022-10-18T04:04:53","date_gmt":"2022-10-18T03:04:53","guid":{"rendered":"https:\/\/catalinx.ro\/wordpress\/?p=23127"},"modified":"2022-10-18T10:36:44","modified_gmt":"2022-10-18T09:36:44","slug":"fuziunea-si-fisiunea-nucleara-pentru-prostii-de-romani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/catalinx.ro\/wordpress\/?p=23127","title":{"rendered":"I – Fuziunea nuclear\u0103 pentru pro\u0219ti"},"content":{"rendered":"
<\/div>\n\n

Cuv\u00e2nt \u00eenainte: Textul \u0103sta are mai multe introduceri, un deznod\u0103m\u00e2nt iar intriga e la sf\u00e2r\u0219it – am lipsit de la ora la care m\u0103 \u00eenv\u0103\u021bau la limba rom\u00e2n\u0103 cum se scriu operele literare <\/em><\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Am fost \u00eentr-o zi s\u0103 v\u0103d un teren pe care voiam s\u0103-l cump\u0103r \u0219i m-am \u00eent\u00e2lnit cu un prieten, pe care l-am re\u021binut 5 minute s\u0103 vorbim despre ce upgrade-uri \u0219i-a f\u0103cut la sistemul de \u00eenc\u0103lzire, care s-au f\u0103cut vreo jum\u0103tate de or\u0103, c\u00e2nd am v\u0103zut automatiz\u0103rile \u0219i tuburile solare presurizate. Dup\u0103 \u00eenc\u0103 jum\u0103tate de or\u0103 ajunsesem pe la fuziunea nuclear\u0103 \u0219i despre cum nu putem face energie gratis pentru c\u0103 nu ne las\u0103 principiul al doilea al termodinamicii \u0219i am plecat acas\u0103 c\u0103 se f\u0103cuse noapte \u0219i m\u0103 a\u0219teptau so\u021bia \u0219i musafiri, iar eu nu eram nici m\u0103car la b\u0103ut. A\u0219a c\u0103 am r\u0103mas dator cu o explica\u021bie, pe care o fac aici, de\u0219i c\u00e2nd am \u00eenceput s\u0103 scriu altceva mi-a atras aten\u021bia.<\/p>\n\n\n\n

Asta e doar prima introducere, care are leg\u0103tur\u0103 cu subiectul doar \u00een preocuparea pentru energie ieftin\u0103. <\/p>\n\n\n\n

Ce vreau s\u0103 aduc \u00een aten\u021bie e o alt\u0103 lips\u0103 de viziune a unei companii ( de stat rom\u00e2ne\u0219ti) , Nuclearelectrica. Dar mai \u00eencolo. <\/p>\n\n\n\n

Nu vreau s\u0103 scriu mult pe tem\u0103, dar n-am \u00eencotro, a\u0219a c\u0103 o s\u0103 \u00eencep a\u0219a u\u0219urel. <\/p>\n\n\n\n

Nu suntem foarte aproape de a avea un generator eficient pe baza de fuziune nucleara, adic\u0103 unul care s\u0103 produc\u0103 ori\u0219ic\u00e2t mai mult\u0103 energie fa\u021b\u0103 de c\u00e2t consum\u0103, indiferent ce auzi\u021bi prin media \u0219i pe internet. E o mic\u0103 vr\u0103jeal\u0103 \u0219i \u021bine de modul \u00een care se m\u0103soar\u0103 c\u00e2\u0219tigul de energie Q <\/a><\/strong>, care d\u0103 randamentul. Mai exact se prezint\u0103 mereu doar Qplasma, care reprezint\u0103 c\u00e2\u0219tiul de energie raportat la energia injectat\u0103 \u00een plasma de hidrogen care trebuie s\u0103 fuzioneze. Lucrul \u0103sta e relevant doar academic, pentru a demonstra fuziunea. Economic, conteaz\u0103 energia total\u0103 introdus\u0103 \u00een reactor, iar pentru asta toate “c\u00e2\u0219tigurile” sunt subunitare (adic\u0103 pierderi, a\u021bi mai auzit voi de profit negativ), mai exact cantitatea de energie necesar\u0103 \u00eentre\u021binerii reac\u021biei de fuziune e mai mare dec\u00e2t energia dezvoltat\u0103 de reac\u021bia de fuziune. Cel mai mare Qtotal e pe la 0.67, adic\u0103 se produce \u00een reactor 67% din energia necesar\u0103 pentru a sus\u021bine reac\u021bia, adic\u0103 nu po\u021bi avea un proces continuu care s\u0103 se auto-sus\u021bin\u0103. Cum ar veni, nu se poate amorsa reac\u021bia asta. <\/p>\n\n\n\n

Care e treaba cu plasma \u0219i de ce. <\/p>\n\n\n\n

Pentru ca doi atomi s\u0103 fuzioneze, adic\u0103 (simplificat pe \u00een\u021belesul oric\u0103rui pafarist) s\u0103 se lipeasc\u0103 de alt atom \u0219i s\u0103 fac\u0103 unul mai mare e nevoie s\u0103 se \u00eent\u00e2mple un lucru simplu dar greu: Anume for\u021ba electromagnetic\u0103 de respingere dintre 2 nuclei ( protonul e \u00eenc\u0103rcat pozitiv) trebuie s\u0103 fie invins\u0103 cumva. Cum po\u021bi \u00eenvinge o for\u021b\u0103? Cu alt\u0103 for\u021b\u0103 mai mare. SAAAU cu o for\u021b\u0103 mai mic\u0103 \u0219i cu energie \/ momentum .<\/p>\n\n\n\n

Ce e plasma asta?<\/p>\n\n\n\n

O stare a materiei ( \u00een care se reg\u0103se\u0219te circa 99% din materia din univers, pentru c\u0103 masa universului e concentrat\u0103 \u00een stele) definit\u0103 de un flux de atomi dezbr\u0103ca\u021bi de electroni. Procesul de dezbr\u0103care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 datorit\u0103 vitezei de mi\u0219care a atomilor \u0219i apropierii lor. Se ciocnesc cu energii suficient de mari pentru a scoate electronii de pe orbite. Iar nucleele lipsite de electroni sunt \u00eencarcate pozitiv. Dac\u0103 energia lor cinetic\u0103\/ termic\u0103 e a\u0219a de mare, \u0219i nucleele se pot ciocni \u0219i se poate \u00eent\u00e2mpla fuziunea. Dar sunt ni\u0219te condi\u021bii. <\/p>\n\n\n\n

De exemplu, dac\u0103 ai doi atomi de hidrogen \u0219i vrei s\u0103 faci unul de helium, nu po\u021bi, \u00een primul r\u00e2nd dac\u0103 m\u0103car unul dintre ei e Deuteriu , iar asta are nevoie de o alt\u0103 introducere. <\/p>\n\n\n\n

Atomul de hidrogen cel mai comun e compus dintr-un proton, sarcin\u0103 pozitiv\u0103 ( nu \u00eentreba\u021bi de ce, c\u0103 trebuie s\u0103 fac alt\u0103 introducere) \u0219i un electron, sarcin\u0103 negativ\u0103. N-are neutroni, c\u0103 e s\u0103rac. \u00cen natur\u0103 exist\u0103 foarte pu\u021bini atomi de Deuteriu produ\u0219i natural \u00een stele, \u00eens\u0103 rata de produc\u021bie e mai mic\u0103 dec\u00e2t rata de consum \u0219i se consider\u0103 c\u0103 to\u021bi cei r\u0103ma\u0219i sunt cu noi de la crearea universului, c\u00e2nd dumnezeu sau oricine era p-acolo, a dat cu b\u00e2ta \u0219i a f\u0103cut big bang, sau ceva mare oricum. Destul de rar \u00eenseamn\u0103 \u00a00.0156% din apa oceanelor are Deuteriu natural ( concentra\u021bie volumetric\u0103). Ne-ar ajunge de-o m\u0103sea ni\u0219te sute de ani. <\/p>\n\n\n\n

Ca s\u0103 faci Deuteriu exist\u0103 un proces relativ ieftin , care era implementat la nivel de fabric\u0103 \u0219i \u00een Rom\u00e2nia, era singura din Europa, la Turnul Severin<\/a> \u0219i care s-a dat dracului, c\u0103 era cu management rom\u00e2nesc \u0219i aveau pierderi. Nu de ap\u0103 grea, de bani. Procesul prive\u0219te filtrarea apei normale, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 r\u0103m\u00e2i cu apa aia grea (0.02%) care are Deuteriu \u0219i pe urm\u0103 extragi deuteriul de acolo, dac\u0103 \u00ee\u021bi trebuie \u0103sta, \u00een practic\u0103 Rom\u00e2nia are nevoie de ap\u0103 grea pentru reactoarele de fisiune ( asta e altceva). E ok. Acuma import\u0103. Se mai face la Rm. V\u00e2lcea, dar \u00een cantit\u0103\u021bi de laborator, nu industrial. <\/p>\n\n\n\n

De ce nu po\u021bi s\u0103 faci heliu <\/strong>fuzion\u0103nd doar hidrogen de s\u0103raki? Pentru c\u0103 dac\u0103 aduni 2 protoni \u0219i 2 electroni , \u00ce\u021bi iese 1 atom cu 2 protoni, 2 electroni, care \u00een teorie ar fi 2<\/sup>He<\/strong> – adic\u0103 heliu f\u0103r\u0103 neutroni, iar a\u0219a ceva nu prea exist\u0103 \u00een practic\u0103, c\u0103 nu e stabil. \u00cen limbaj comun, atomii \u0103ia doi de hidrogen, nu stau, nu se lipesc unul cu altul, chiar dac\u0103 \u00eei pui cu m\u00e2na. <\/p>\n\n\n\n

C\u0103 de ce nu se lipesc?<\/p>\n\n\n\n

Alt\u0103 introducere \u0219i p-asta lua\u021bi-o cu un \u021boi de rachiu, sau cu un cui, dac\u0103 n-ave\u021bi deloc treab\u0103 cu fizica. \u00cen fizica care a mai ap\u0103rut prin \u0219coli dup\u0103 ce am f\u0103cut-o praf majoritatea dintre noi \u0219i ne-am luat restan\u021bele, au mai fost prezentate ni\u0219te particule mai mici dec\u00e2t protonii \u0219i neutronii, din care sunt f\u0103cute bilu\u021bele \u0103stea ( nu-s deloc bile, nici nu e clar ce sunt, dar nu ne ducem \u00een cuantic, o l\u0103s\u0103m a\u0219a, ca pentru pro\u0219ti). Cum ar veni, ni\u0219te c\u0103r\u0103mizi mai mici \u0219i colorate. Ele se numesc quarci care interac\u021bioneaz\u0103 \u00eentre ei prin for\u021be, iar particulele prin care se reprezint\u0103 for\u021bele \u0103le,a a\u0219a cum energia pur\u0103 e reprezentat\u0103 de foton, se numesc gluoni ( de la lipici, c\u0103 fac quarcii \u0103\u0219tia s\u0103 stea \u00eempreun\u0103) , iar bucata de fizic\u0103 care se ocup\u0103 cu ei se nume\u0219te cromodinamic\u0103 cuantic\u0103, nu conteaz\u0103 , o s\u0103 uita\u021bi detaliile \u0103stea oricum. <\/p>\n\n\n\n

N-a v\u0103zut nimeni un gluon din \u0103la cum arat\u0103, nici quarci, e o reprezentare matematic\u0103, c\u0103 au fost observate efectele . Ce conteaz\u0103 e c\u0103 quarcii \u0103\u0219tia ai dracului , au mai multe propriet\u0103\u021bi , dintre care ne intereseaz\u0103 sarcina electric\u0103, proprietate fundamental\u0103 \u00een fizic\u0103. \u00cen tabelul de mai jos, e notat\u0103 \u201dCharge\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Ne intereseaz\u0103 doar 2 quarci de aici, \u0103la up \u0219i \u0103la down. <\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Un proton <\/strong>e f\u0103cut din 2 up <\/strong>\u0219i un down<\/strong>, nu mai \u00eentreba\u021bi de unde numele, c\u0103 nu v\u0103 spun. <\/p>\n\n\n\n

Un neutron <\/strong>e f\u0103cut din 2 down <\/strong>\u0219i unul <\/strong>up. <\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Fi\u021bi gean\u0103 pe sarcina electric\u0103 \u0219i doamne ajut\u0103 s\u0103 nu fi\u021bi corigen\u021bi la aritmetic\u0103 de clasa a 4-a. <\/p>\n\n\n\n

Hai s\u0103 calcul\u0103m sarcina protonului. up = +2\/3, down = -1\/3 ( asta e o treime de electron). <\/p>\n\n\n\n

Protonul <\/strong>are sarcina 2\/3 +2\/3 – 1\/3 = +3\/3 adic\u0103 +1, a\u0219a cum \u0219tim. <\/p>\n\n\n\n

Neutronul <\/strong>are sarcin\u0103 2\/3 -1\/3 -1\/3 = 0 , adic\u0103 e neutru , a\u0219a cum \u00eei spune \u0219i numele. <\/p>\n\n\n\n

\u0218i atunci care e treaba \u0219i de ce e nevoie de el? Pentru stabilitate \u0219i pentru c\u0103 \u00een interiorul unui proton treaba nu prea e neutr\u0103. Ai dou\u0103 sarcini pozitive \u0219i una negativ\u0103. Sarcinile \u0103lea pozitive se resping acolo, dar respingerea e atenuat\u0103 de quarcul down ( negativ electric), care \u00eei atrage pe am\u00e2ndoi up. Po\u021bi s\u0103 zici c\u0103 \u0103ia up stau \u0219i ei mai la margine \u0219i nu \u00ee\u0219i dau coate c\u0103 e \u0103la down \u00eentre ei. Modelele teoretice sunt mai altfel, dar imagina\u021bi-v\u0103 a\u0219a. <\/p>\n\n\n\n

Problema e c\u0103 nu po\u021bi pune 2 protoni unul l\u00e2ng\u0103 altul, c\u0103 nu stau. Oricum ai \u00eencerca s\u0103 \u00eei a\u0219ezi \u00een spa\u021biu, quarcii up o s\u0103 fie unii l\u00e2ng\u0103 al\u021bii neintermedia\u021bi, sau din cei down \u0219i dac\u0103 nu stau de bun\u0103 voie au nevoie de alt\u0103 for\u021b\u0103 s\u0103-i \u021bin\u0103 cu japca, altfel ei pleac\u0103 \u00eenapoi fiecare pe drumul lor \u0219i se fac \u00eenapoi atomi de hidrogen mai bine. Principiul minimului efort, a\u0219tia divor\u021beaz\u0103 c\u00e2nd le merge na\u0219pa, nu-s ca oamenii. <\/em><\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Doi protoni cu un neutron \u00eentre ei stau mai bine. <\/p>\n\n\n\n

\u0102sta e nucleul unui atom de heliu de mas\u0103 3. <\/p>\n\n\n\n

\"\"
Iar asta e o reprezentare mai bun\u0103 a unui atom de heliu cu 2 neutroni, mas\u0103 4, care este mai comun \u0218I mai stabil. <\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Bun, acum c\u0103 n-a\u021bi \u00een\u021beles nici asta, m\u0103car am explicat de ce ai nevoie de m\u0103car un atom de Deuteriu la cel\u0103lalt de hidrogen ca s\u0103 produci reac\u021bia de fuziune. Ai nevoie de minim 2 protoni \u0219i un neutron, plec\u00e2nd e la cel mai simplu atom din univers<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Acum trebuie s\u0103 ne separ\u0103m un pic perspectiva – cum se face fuziunea \u00een stele , cum \u00eencearc\u0103 oamenii \u0219i de ce diferit.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen stele procesul de fuziune \u00eencepe de la hidrogenul \u0103la simplu, de s\u0103raci f\u0103r\u0103 Deuteriu, c\u0103 n-ai avea destul Deuteriu natural s\u0103 faci vreo fuziune vreodat\u0103, am sta to\u021bi pe intuneric. <\/p>\n\n\n\n

Doi atomi de hidrogen s\u0103rac, fac 1 atom de hidrogen bogat \u0219i mai r\u0103m\u00e2ne ceva, radia\u021bii beta<\/a>. <\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

De fapt, mai riguros se \u00eent\u00e2mpl\u0103 asta:<\/p>\n\n\n\n

\"\"
Aici sunt ambele reac\u021bii , inclusiv cea care produce Heliu 3. <\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n

Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 e a\u0219a: Doi atomi de hidrogen se contopesc \u00eentr-un atom de hidrogen care are neutronul \u0103la \u00een plus. E ca \u0219i cum ai spune c\u0103 \u00een cadrul unuia din cei doi atomi, un quarc up, se transforma \u00eentr-un quark down \u0219i astfel protonul \u0219i neutronul se lipesc. <\/p>\n\n\n\n

Dar transformarea asta stric\u0103 aritmetica sarcinilor , adic\u0103 2 protoni au sarcin\u0103 2+, 1 proton \u0219i un neutron au doar +1, iar respectivii atomi au fiecare c\u00e2te un electron. Atomii nu pot exista stabili sub form\u0103 ionizat\u0103. Prin urmare o sarcin\u0103 se pierde<\/em>\/ se distruge . Este emis\u0103 din nucleu o alt\u0103 sarcin\u0103 sub form\u0103 de un pozitron. e+ aia \u00eenseamn\u0103. Iar litera cea de l\u00e2ng\u0103, este electron neutrino<\/em>, nu v\u0103 concentra\u021bi pe el, are importan\u021b\u0103 cuantic\u0103 \u0219i regleaz\u0103 ni\u0219te mase \u0219i energii.<\/p>\n\n\n\n

Hai s\u0103 traduc \u0219i treaba asta. Deci ai un nucleu de un proton \u0219i un nucleu f\u0103cut din 2 protoni, din care unul devine neutron. Dar \u0219tii c\u0103 fiecare hidrogen avea c\u00e2te un electron, deci \u00een total 2. Iar acum r\u0103m\u00e2ne doar unu<\/strong>, c\u0103 asta e \u0219mecheria. La deuteriu, transformarea e cu pierderea unui electron. Ca s\u0103 po\u021bi justifica, \u00een termeni de particule, c\u0103 b\u0103i, unde s-a dus electronul \u0103la, zici c\u0103 s-a emis un pozitron din nucleu, care l-a m\u00e2ncat. Adic\u0103 ce e pozitronul? Pozitronul e anticristu’, cum ar veni, e antielectronul; exact – antimaterie<\/a>. E o explica\u021bie pentru fenomenul de dispari\u021bie a electronului ( e mai complicat, dar nu ne concentr\u0103m nici pe asta). <\/p>\n\n\n\n

De ce e important\u0103 treaba asta, e c\u0103 dispari\u021bia electronului \u0219i conversia protonului \u00een neutron se fac cu pierdere de mas\u0103 , anume circa 0.1%. Iar aici vine Einstein \u0219i zice \u201dhopa, stai a\u0219a c\u0103 nu po\u021bi s\u0103 sacrifici mas\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 adaugi energie\u201d (\"$E$\"\/\"$\\vphantom0\\raisebox{1.5pt}{$=$}$\"\/\"$mc^2$\"\/). Iar la a doua reac\u021bie de Deuteriu + Hidrogen = Heliu, ai din nou <\/strong> o pierdere de mas\u0103, c\u0103 nucleul de Heliu 3 are mas\u0103 un pic mai mic\u0103 dec\u00e2t cel de Deuteriu + unul de Hidrogen simplu. \u0218i mai mic\u0103 dec\u00e2t suma particulelor elementare din re\u021bet\u0103, dac\u0103 ar fi m\u0103surate \u00een libertate. Aici devine complex r\u0103u, r\u0103m\u00e2nem la faptul c\u0103 exist\u0103 o pierdere de mas\u0103 care se traduce printr-o emisie de energie. V-a\u0219 spune c\u0103 pierderea de mas\u0103 se traduce dintr-o organizare mai eficient\u0103 a materiei + ni\u0219te entropie care scade \u00een nucleu dar care trebuie balansat\u0103 cumva prin scoaterea ei \u00een afara nucleului atomic, dar ne \u00eempotmolim, a\u0219a c\u0103 o l\u0103s\u0103m aici.<\/p>\n\n\n\n

Ce \u00eenseamn\u0103 asta? Pe limba prostului \u00eenseamn\u0103 c\u0103 dac\u0103 reu\u0219e\u0219ti s\u0103 lipe\u0219ti nucleele \u0103stea \u00eentre ele, pierzi ni\u0219te mas\u0103 pentru c\u0103 ai un nucleu mai organizat \u0219i c\u00e2\u0219tigi ni\u0219te energie. #valoare. <\/p>\n\n\n\n

For\u021bele care se ocup\u0103 de conversiile \u0103stea se numesc \u201dfor\u021be nucleare\u201d – \u0219i caracteristica principal\u0103 e c\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la distan\u021be foarte mici -> \u00een interiorul nucleului. <\/p>\n\n\n\n

De ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Soare natural, dar nu pot \u0219i eu s\u0103 amestec Deuteriu cu hidrogen \u00eentr-o cutie de pateu goal\u0103 \u0219i s\u0103 fac ni\u0219te c\u0103ldur\u0103 \u0219i un pic de Heliu c\u00e2t s\u0103 umflu un balon?<\/strong><\/p><\/blockquote><\/figure>\n\n\n\n

P\u0103i, cum am zis de la \u00eenceput, nucleii de atomi au sarcini electrice pozitive care se resping \u0219i sunt \u00eenconjura\u021bi de orbite cu sarcin\u0103 negativ\u0103 la exterior, care \u0219i alea se resping. Cu c\u00e2t mai mul\u021bi protoni au, cu at\u00e2t mai multe, cum ar veni c\u0103 hidrogenul e cel mai u\u0219or de contopit cu al\u021bi hidrogeni. Dup\u0103 aia e \u0219i mai greu cu c\u00e2t nucleii sunt mai mari. Intuitiv, nu? Trebuie mai \u00eent\u00e2i s\u0103 scapi de straturile de electroni, cumva, iar apoi s\u0103 prinzi nucleii \u0103ia \u00eentr-o menghin\u0103 \u0219i s\u0103-i str\u00e2ngi p\u00e2n\u0103 se lipesc.<\/p>\n\n\n\n

\u0218i ca s\u0103 \u00eei apropii pe \u0103\u0219tia , trebuie s\u0103 vii, cum am zis, cu alt\u0103 for\u021ba, sau cu energie – \u00een limbaj de cocalar, s\u0103 dai ca handicapatul cu vitez\u0103. <\/p>\n\n\n\n

Asta \u00eencearc\u0103 experimentele curente s\u0103 fac\u0103 cu plasm\u0103, sus\u021binut\u0103 de c\u00e2mpuri magnetice – adic\u0103 un flux de nuclee concentrat la viteze mari pentru ca ele s\u0103 se ciocneasc\u0103, s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 bariera electrostatic\u0103 datorit\u0103 vitezei lor ( energiei cinetice), adic\u0103 s\u0103 se mi\u0219te a\u0219a de repede \u00eenc\u00e2t fr\u00e2narea s\u0103 nu se produc\u0103 eficient p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd bariera dintre nuclee a fost deja dep\u0103\u0219it\u0103 \u0219i \u00eencep s\u0103 lucreze for\u021bele nucleare , care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la distan\u021be intra nucleare. <\/p>\n\n\n\n

Soarele are o \u0219mecherie, se nume\u0219te gravita\u021bie<\/strong>, din ciclul \u201d\u00een unire st\u0103 puterea\u201d. <\/p>\n\n\n\n

Gravita\u021bia e o for\u021b\u0103 care ac\u021bioneaz\u0103 pe o distan\u021b\u0103 infinit\u0103, dar e foarte slab\u0103. Adic\u0103 scade cu distan\u021ba, nu liniar, ci propor\u021bional cu p\u0103tratul distan\u021bei. Adic\u0103 foarte-foarte repede. \u0218i e \u0219i func\u021bie de mas\u0103. Dar masele protonilor \u0219i ale neutronilor sunt foarte asem\u0103n\u0103toare. <\/p>\n\n\n\n

Dar aici vine par\u0219ivenia gravita\u021biei \u0219i a unirii, \u0219i un efect al teoriei relativit\u0103\u021bii generalizate. Bariera electrostatic\u0103 a sarcinii electrice e mult mai puternic\u0103 dec\u00e2t gravita\u021bia, pentru 2 particule \u00eenc\u0103rcate electric. Problema e c\u0103 e dipol \u0219i c\u0103 un atom are for\u021ba aia neutralizat\u0103 de cele dou\u0103 tipuri de sarcini ( electron- proton) foarte aproape de orbita electronului. Doi protoni izola\u021bi se resping, ca gravita\u021bia dintre ei e prea mic\u0103 fa\u021b\u0103 de sarcin\u0103, de aia ai nevoie de combina\u021bii cu neutroni. <\/p>\n\n\n\n

Doi atomi se apropie p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd orbitele lor electronice tind s\u0103 se suprapun\u0103, dup\u0103 care bariera electrostatic\u0103 ( bariera Coulomb<\/a>) ce ac\u021bioneaz\u0103 \u00eentre particulele purt\u0103toare de sarcin\u0103 de acela\u0219i timp \u00eei \u021bine la distan\u021b\u0103. Dup\u0103 care ai neutronii, care au o mas\u0103 egal\u0103 cu protonii, dar nu contribuie la bariera Coulomb, c\u0103 nu sunt \u00eenc\u0103rca\u021bi electric. Cu c\u00e2t mai mul\u021bi neutroni, cu at\u00e2t mai u\u0219or de spart bariera Coulomb.<\/p>\n\n\n\n

Dar cum ajungi s\u0103 produci neutronii \u0103ia? Un alt ajutor dat de gravita\u021bie, care apropie particulele la distan\u021bele limit\u0103 \u0219i mai produce un efect, acela de \u00eendoire a spa\u021biului. Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 atunci c\u00e2nd un nor galatic colapseaz\u0103 e c\u0103 mi\u0219carea genereaz\u0103 evident o cre\u0219tere a temperaturii, este ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u00e2nd \u00eenghesui materie mult\u0103 \u00een spa\u021biu pu\u021bin. <\/p>\n\n\n\n

Tot datorit\u0103 gravita\u021biei \u0219i a spa\u021biului \u00eendoit, imagineaz\u0103-\u021bi o bil\u0103 de metal pe un cearceaf suspendat la col\u021buri, curen\u021bii de gaz \u0219i plasm\u0103 care vor s\u0103 scape de gravita\u021bie sunt accelera\u021bi pe orbite \u00een jurul centrului de mas\u0103, nu radial c\u0103tre exterior. E la fel ca atunci c\u00e2nd \u00eencerci s\u0103 decolezi cu o rachet\u0103 de pe P\u0103m\u00e2nt , doar c\u0103 gravita\u021bia de pe soare e de 30 de ori mai mare dec\u00e2t pe P\u0103m\u00e2nt, iar asta poate nu spune prea multe, dar diferen\u021ba e fantastic\u0103. Concentrarea plasmei \u00een mi\u0219care pe orbit\u0103 \u00een jurul unei stele, spre deosebire de traiectorii radiale, creeaz\u0103 fluxuri concentrare \u0219i cre\u0219te enorm probabilitatea de coliziune. <\/p>\n\n\n\n

Cu c\u00e2t densitatea e mai mare, cu at\u00e2t \u0219i energia termic\u0103 cre\u0219te , la fel \u0219i probabilitatea de coliziune. Cu c\u00e2t gravita\u021bia cre\u0219te cu at\u00e2t izolezi mai bine mediul de reac\u021bie \u00eentr-un mod natural. Pot sc\u0103pa doar fotonii ( adic\u0103 energie prin lumin\u0103) dar p\u00e2n\u0103 \u0219i \u0103ia nu de gravita\u021bie direct, dar de curbura spa\u021biului. Orice alt\u0103 particul\u0103 care are o mas\u0103 e direct afectat\u0103 de gravita\u021bie. <\/p>\n\n\n\n

Care e, deci, problema cu \u00eencerc\u0103rile de fuziune termonuclear\u0103? Problema e c\u0103 \u00een lipsa unei for\u021be care s\u0103 func\u021bioneze ca un container \u0219i ca un izolator natural al reactorului nuclear \u0219i care s\u0103 conduc\u0103 la spargerea barierei Coulomb pentru ini\u021bierea unei reac\u021bii de fuziune \u00een lan\u021b, controlat\u0103, for\u021ba necesar\u0103 \u0219i pierderile de energie sunt mult mai mari dec\u00e2t outputul \u0219i nu se poate compensa pentru asta. <\/p>\n\n\n\n

Nucleele atomice dezbr\u0103cate de electroni nu stau de bun\u0103 voie unul l\u00e2ng\u0103 altul, vor s\u0103 fug\u0103, for\u021ba electromagnetic\u0103 generat\u0103 de atomii ioniza\u021bi dep\u0103\u0219e\u0219te gravita\u021bia \u0219i vor s\u0103 fug\u0103, iar costul re\u021binerii lor cu o for\u021b\u0103 alta dec\u00e2t gravita\u021bia, e mai mare dec\u00e2t c\u00e2\u0219tigul de energie oferit de ciocniri. <\/p>\n\n\n\n

Sigur, po\u021bi ini\u021bia eficient, <\/strong> o reac\u021bie de fuziune termonuclear\u0103, folosind o bomb\u0103 cu fisiune \u00een jurul unui miez, care s\u0103 comprime materialul de fuzionat, dar \u0103sta nu e modelul de central\u0103 termic\u0103, e modelul bomb\u0103. <\/p>\n\n\n\n

Reac\u021bia de fisiune care \u00eenconjoar\u0103 miezul de fuzionat poate pune presiune un timp foarte scurt, dup\u0103 care, dup\u0103 momentul \u00een care reac\u021bia de fuziune se amorseaz\u0103, energia eliberat\u0103 de fisiune, \u00een lipsa unui container gravita\u021bional suficient de puternic, sau a oric\u0103rui container de alt tip se disip\u0103 , prin explozie, c\u0103tre exterior, acela\u0219i lucru \u00eent\u00e2mpl\u00e2ndu-se \u0219i cu combustibilul de fuziune. <\/p>\n\n\n\n

Se vorbe\u0219te acum de fuziunea la rece, care e ca \u0219i c\u00e2nd o freci la rece. Era la mod\u0103 termenul prin anii 70-80, c\u00e2nd s-a umplut de \u0219arlatani care pretindeau c\u0103 au reu\u0219it ei fuziunea la rece, la fel cum pretind sum\u0103 de fakeri c\u0103 au inventat ma\u0219ina care merge cu ap\u0103 \u0219i tot soiul de perpetuumuri mobile care violeaza fie legea a IIa, fie pe a IIIa , fie pe am\u00e2ndou\u0103, ale termodinamicii. Asta e cu fiziunea la rece e mai complex\u0103 a\u0219a \u0219i pentru faptul c\u0103 mul\u0103 lume nu \u00een\u021belege nici \u00een principiu care-i treaba cu fuziunea, o gr\u0103mad\u0103 de \u0219arlatani au trecut drept oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i ingineri . <\/p>\n\n\n\n

Acum au redenumit \u201efuziunea la rece\u201d \u00een LENR ( low energy nuclear reac\u021bions) \u0219i o s\u0103 auzi\u021bi multe despre asta. Se discut\u0103 de posibilitatea de a induce prin reac\u021bii chimice fuziune nuclear\u0103. Reac\u021biile chimice lucreaz\u0103 cu energii de mii de ori sub energiile necesare pentru reac\u021bii nucleare \u0219i pare c\u0103 dac\u0103 fuziunea nuclear\u0103 s-ar putea ini\u021bia a\u0219a<\/strong> , sunt mai multe \u0219anse de eficien\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\u00cen limbaj de pro\u0219ti s\u0103 extragi energie din fuziune e ca \u0219i cum ai face un soare de buzunar, dar f\u0103r\u0103 elementele care caracterizeaz\u0103 soarele, cum ar fi masa critic\u0103 \u0219i un mediu izolat imens \u0219i s-o faci eficient, c\u0103 Sori tot se produc prin aceleratoarele de particule, dar mor rapid \u0219i consum\u0103 energie de la soarele cel adev\u0103rat, nu produc. <\/p>\n\n\n\n

Pentru urm\u0103torii 50 de ani poate ar fi bine s\u0103 ne concentr\u0103m tot pe fisiune, s\u0103 mai ardem ce mai e p-aci, combustibili fisili care sunt tot rezultatul fuziunii din protostele \u0219i-s cu noi de la formarea P\u0103m\u00e2ntului. <\/p>\n\n\n\n

A ie\u0219it textul prea lung – \u0219i \u00eel scriu \u00een dou\u0103. <\/p>\n\n\n\n

————————<\/p>\n\n\n\n