Scurt despre termodinamica si mecanica fluidelor

Inca nu m finalizat instalatia termica pentru Operatiunea Monstrul. Voi reveni cu  o nota vis-avis de renovare si costuri. Deja cred ca buldozerul ar fi fost o versiune la fel de ieftina / sau scumpa…

 

Dar altceva vreau sa spun.  Anume ca aveam schema de mai jos , din pagina asta.

Am luat  centrala (cazanul) , Viadrus D5-  25 kw , un acumulator de 500 de litri ( Vision), un boiler termoelectric de 100 de litri ( am sa văd eu daca e suficient , dar macar e ieftin)  . Dupa care am discutat cu echipa, care-mi sunt prieteni , despre proiectul meu .

Imi plac oamenii pasionați . Gen , proiectul meu  a stricat somnul unui om :).

Dupa o noapte de  rumegat am discutat din nou  și i am ajuns la urmatoarele concluzii, pe care nu le luasem in calcul initial.

Cum ar fi ca intrarea de apa calda din centrala in  acumulator o proiectasem in partea de jos si iesirea din partea de sus – pentru a încălzi omogen bazinul.

Încălzirea bazinului , până la  momentul la care  energia din el e utilizabila , ar dura asa mai mult timp , datorită  inertiei termice si timpului necesar sa se faca echilibrul termic prin curenti de convectie. Nu era o problemă, deoarece  valva mea de amestec ar fi adus apa din centrala , prioritar penru incalzirea casei , iar rezervorul ar fi folosit doar pentru acumularea caldurii in exces , iar mai tarziu pentru eliberarea ei.

Doar ca  e o problema, căci alimentarea cu apa calda pe jos  obliga la formarea curentilor de convectie care produc o disipatie termica mai mare datorita circulatiei apei calde pe  o suprafata de contact cu exteriorul mărită , față de cazul cand circuitul apei calde se face intotdeauna pe sus , iar cel al apei reci pe jos , Așezarea apei ” in straturi” e mai economica. Bun argument am primit.

Si pentru ca azinoapte a fost rândul meu sa ma gandesc si sa nu dorm , am scos pompa P2 din circuitul de alimentare al distribuitorului, deoarece acesta are pompa lui care va trage apa  si am redesenat-o in alimentarea boilerului de apa calda . Va trebui sa fie controlata fie de un termostat de contact  ( sau in imersie ) care sa o porneasca atunci cand temperatura pe tur, in amonte de boiler, va fi de  peste 60 de grade , fie  cu un controler diferential si doua  sonde de temperatura , una pe boiler  si una inainte de boiler , care sa porneasca pompa  numai cand diferența de temperatura dintre  turul circuitului si apa din boiler va fi de +10 grade Celsius.

In situatia cu controler  obtin urmatoarele avantaje:

-Pompa nu circulă apa decat atunci cand  in circuit e o temperatura mai mare decat in boiler, deci e o usoara protectie la supraincalzire a centralei. (Posibil ca va trebui sa ii pun un vas de expansiune si boilerului).

– Apa din boiler va ramane calda, odata incalzita

– Consum si uzura redusa pe pompa de circulatie

In situatia cu termostat  simplu  am dezavantajul  ca atat timp cat temperatura din circuitul tur e mai mare de 60 de grade , sa zicem , apa va merge si prin boiler , chiar daca temperatura din boiler e mai mare ( de la incalzirea anterioara).

Care , s-ar putea sa nu fie de fapt un dezavantaj , ci sa imi permita folosirea boilerului ca acumulator de caldura . Practic,  daca am un bufeu de temperatura de , sa zicem 85 de grade in toata instalatia si incalzesc , in consecință, apa din boiler la temperatura asta , iar pe urma  temperatura din instalatie scade , ca urmare a epuizarii combustibilului , o parte din caldura in exces stocată în boiler va fi preluată si redata circuitului. Pana cand temperatura  in circuit (tur)va scădea la 60 de grade , moment in care pompa se va opri , înspre conservarea apei calde stocate in boiler la  aceasta temperatura. Daca ma gandesc bine ar putea fi si 50 de grade.

Versiunea 4.0.

Schema-Centrala-termica-40

 

0 0 votes
Article Rating
Subscribe
Notify of
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments