About/Despre…

Articolul 0. Cookies

Obligat de lege, mă văd nevoit să vă spui că aplicația web folosește cookie-uri. Că trebuie să mai respectăm și legea.  Nu știi ce sunt ălea? Uite ici.

Articolul 1.  Fără pretenții de Atotștiutor.

Tot ce spun reprezintă doar părerea mea. Nu este neapărat ca a ta și, dacă te deranjează, ghinion.

Articolul 2. Gramatica și ortografia

 De obicei scriu rapid, pentru că ideile vin în grabă și nu așteaptă. În plus, timpul este prețios și eu scriu gratuit. Corectez într-o oarecare măsură, dar nu foarte des. Taimizmene!

Este posibil să am uneori greșeli gramaticale sau de ortografie în limba română/engleză. Nu este o bătaie de joc sau lipsă de cunoaștere și, în general, îmi pasă, dar vezi mai sus de ce. Nu insult pe nimeni cu asta și este clar că singurul afectat în imagine sunt eu. Este în regulă, nu trebuie să-ți faci griji. Dacă îți jignește intelectul, e un concurs de găsit “X”-ul în colțul dreapta sus al paginii – premiul e libertatea ta de ideile mele.

Diacritice? Un vis frumos… Timpul înseamnă bani, iar banii sunt religia mea.

De-a lungul timpului am reconsiderat desconsiderarea mea cu privire la diacritice. S-a întâmplat după ce mi-am dus copiii în altă țară să studieze și am observat cum citeau diverse texte scrise în limba română fără diacritice.  Consider că, oricât de târziu, ajută să-ți dai seama când ești prost și dacă poți face ceva să corectezi asta, așa că, deși e mai dificil și uneori din tastatură iese ă în loc de â - că-s apropiate, și par mai agramat și analfabet decât sunt, e acceptabil, iar atunci când scriu în limba română încerc să scriu cu diacritice. Nu am pretenția ca oricine comentează aici să scrie cu diacritice, eu înțeleg oricum, dacă scrieți într-o limbă latină sau engleză, cu diacritice sau nu. Dar dacă vă obosiți apreciez. 
Textele mai vechi sunt fără diacritice, cele mai noi, cu. 

 Articolul 4. Limitele criticii

(1) Feedback și reacții. Poți să critici ce vrei, foarte des nu-mi pasă oricum. Uneori, la câte un articol mai e câte o atenționare, că dacă ai o observație cu privire la ceva anume – răspunsul va fi că te trimit în pizda mă-tii, cu mă-ta cu tot, că nu mă interesează acel aspect . De obicei e să subliniez că am luat deja în considerare acel aspect și nu mă interesează să bat eu sau altcineva apa în piuă pe temă, fie o temă validă sau nu. Și, de obicei, mă țin de cuvânt și te voi trimite în pizda mă-tii. În alte condiții, în general, mă autocenzurez de la reacții de genul. Că am o vârstă și nu-mi mai crează satisfacție.

(2) Puterea criticii. Acest lucru e și o declarație că nu-mi pasă dacă ”nu mai citești”, ”nu mai vii pe pagină” sau orice acțiune de entitlement, sau „cancel culture”. Nu strâng fani pe pagina asta, nu cer bani, nu cer nici măcar like and share sau subscribe. Dacă vreau să promovez un articol, n-am nevoie de gratuități sau favoruri de la cititori – îmi permit să plătesc atâta publicitate cât să ajungă acel articol la milioane de oameni – zic asta că am făcut-o strict să văd dacă pot. Și o zic ca să înțelegi că nu depind de tine, de părerea ta, de aprecierea ta și în general apreciez mai mult oamenii care sunt la fel – indiferent dacă ne putem înțelege sau nu .

(3) Nevoia de validare. Zic asta că la fel cum nu o să-mi schimb părerea, în urma unei critici, probabil semn că-s prost, nici nu caut validare și apreciere, sau pantofi lustruiți, de fapt consider că părerea ta valorează chiar mai puțin dacă doar mă perii și nu ai și tu un unghi diferit din care vezi lucrurile altfel – chiar dacă nu-s de acord cu el. Asta face parte din definiția olteanului. Nu-s mulțumit nici dacă vom cădea de acord, nici dacă nu și n-ai ce face cu privire la asta, ”it’s not me, it’s you!”. Sau invers.

(4) Formatul și subiectele abordate. Dacă nu-ți place formatul blogului, ceea ce scriu sau conținutul, sau ai idei despre ce ar trebui să scriu, nu-ți pierde timpul. Nu fac sondaje și nu cer păreri cu privire la asta, dar e posibil să-l schimb în timp – ca experiment personal. Sigur, poți să comentezi că nu-ți place, dar nu o să ajute neapărat la ceva – am tupeul să recunosc că scriu pentru a mă satisface pe mine, nu pe tine. Dacă ai ceva de spus, pune mâna și scrie tu ce crezi, cum crezi. Nu aștepta după mine să-ți îndeplinesc dorințele, pentru că nu sunt pestișorul de aur.

 Articolul 5. Cenzura

În orice organizație, consider că cenzura e foarte importantă. Sigur, când aveam 15 ani eram tot timpul cu ”jos cenzura” în gură și cu libertatea absolută de exprimare. Nu mai am vârsta aia demult și poți lua și asta în calcul.

(1) Dispoziția și Responsabilitatea mea. Aici nu există democrație și libertate, pentru că eu plătesc curentul și internetul la hardughia pe care stă platforma asta și am impresia că legea mă face un pic responsabil și pentru mizeriile pe care le-ai putea scrie tu.
Ce scoți din tastatură este treaba ta doar până devine și treaba mea. Când devine treaba mea, trebuie să mă ocup de asta.
E acceptabil să înjuri și să ataci ideile mele sau ale altcuiva cu ce cuvinte vrei tu. În principiu, nu cuvintele sunt problema, ele sunt niște unelte și fiecare folosim ce-avem și cum știm.
Poate fi acceptabil să mă mă ataci pe mine personal, să mă înjuri, să mă faci albie de porci, depinde de dispoziția la momentul ăla – dacă îmi pierd răbdarea șterg tot, evident.
Sub nicio formă nu e acceptabil să ataci peronsl cunoscuții, prietenii și băi ( nici n-aduc în discuție familia, că presupun că nu ești tâmpit să crezi că e acceptabil să faci asta), nici pe un altul care comentează ceva.
Nu e că nu rezist la injurii, am pielea groasă, dar mă dezgustă să mă scald cu porcii și nu o să tolerez crearea unei albii de porci pe banii mei. Nu am de ce.

(2) Moderarea. Dacă un comentariu este în moderare, îl voi vedea și eu, stai liniștit.

• Dacă vezi că un comentariu este în moderare, nu te obosi să-mi scrii să-l aprob. Se întâmplă că:
  Nu sunt online sau am alte treburi decât blogul.
• Mă înjuri și nu ai nimic important de spus. De obicei, dacă văd ceva substanțial în comentariu, fie că sunt de acord sau nu, îl aprob cu tot cu interpelări, jigniri sau orice altceva scrii, pentru că nu sunt pudic și mi-e prea lene să editez, nu pentru că îți respect dreptul la liberă exprimare, sau pentru că îmi pasă de el, ca și cum ai fi pe moșia ta. Dacă balanța înclină spre mizerii sau îmi dau seama că pur și simplu ești handicapat sau bolnav psihic, prefer să te ignor, dacă se poate.
• Comentariile care au mai mult de 3 linkuri vor intra automat în moderare – pentru că există riscul să fie spam, nu de alta. Dacă ai de zis lucruri și vrei să le probezi , sau să faci referire la mai mult de 3 adrese de internet – ai de ales fie să împarți textul în mai multe comentarii, fie aștepți să aprob. Nu prea vreau să cresc numărul de linkuri, că pe urmă trebuie să șterg spam.

Am o urmă de bun simț și, odată ce un comentariu este aprobat, consider că ești ok și îți permit să scrii, în principiu, ce vrei.
Dacă un comentariu a intrat în spam (când unii scriu de pe tot felul de IP-uri dubioase sau postează cu 5 conturi de pe aceeași adresă IP, habar nu am de ce, personalități multiple, probabil), nu îl voi vedea, pentru că sunt sute. Poți scrie un alt comentariu scurt pentru a-mi atrage atenția, iar eu îl voi găsi când am timp. Îți dai seama că este în spam pentru că nu apare ca moderat sau aprobat.

Dacă trebuie să mă obosesc să interzic manual un comentariu după ce m-am obosit să aprob primul, fii sigur că nu se întâmplă din cauza cuvintelor “pula” sau “pizda”, ci pentru că consider că nu mai vreau să-mi spui părerea despre nimic. Este foarte probabil să nu mă obosesc să-ți explic ce nu e în regulă. Consider că nu merită efortul, timpul meu e mai important de atât.

(3)Autocenzura: Legea te face și pe tine, în primul rând, responsabil de ceea ce spui și există limite ale libertății de exprimare. Eu nu am nici timp și nici nu sunt genul să raportez la autorități ce scrii tu aici, dar poți fi sigur(ă) că în epoca asta scanează ei singuri și mă pot căuta ei pe mine să le dau detaliile și, într-un fel sau altul, mă pot forța s-o fac, dar nu e vorba de asta ci de faptul că pentru un prieten poate am motiv să consum energie și să-mi asum riscuri în a încerca să-l protejez de ceea ce a spus cu gura lui, dar majoritatea nu ne cunoaștem și n-am să fac eforturi să rezist legii și autorităților, că nu-s tâmpit. Așa că:

• Dacă vrei să spui ceva ce crezi că îți poate aduce repercusiuni legale și nu ai o metodă să te protejezi și să te anonimizezi – nu spune!  Eu nu te pot proteja, pentru că eu nu sunt anonim și nu am nici măcar posibilitatea de a nega plauzibil că platforma asta e a mea. Chiar dacă tu nu știi cine sunt, asta e pentru că vreau să fiu discret – explic mai jos. Statul român știe exact cine sunt, pentru că domeniul este pe numele meu, serverul este hostat pe numele meu. Chiar dacă aș vrea să te protejez nu pot, fără să încalc eu legea, iar să ai pretenția asta de la mine ar trebui să fim cel puțin amici.
• Dacă ai spus ceva ce crezi că te poate prejudicia în orice fel, fie că e, sau devine ilegal, fie că nu vrei să fii cunoscut că ai spus asta, legea îți dă dreptul să-mi ceri să-ți șterg comentariile și chiar dacă nu ți-ar da legea dreptul tot ți-l ofer eu. Cu excepția cazului în care m-ai enervat teribil – d-aia zic, că autocenzura e ceva la care să te gândești. Încearcă să nu abuzezi, că n-am timp să-ți șterg câte un comentariu pe fiecare zi sau ceva, gen mă enervez și le șterg pe toate.
• Ia în calcul că dacă vrei să-ți șterg un comentariu trebuie să dovedești cumva că e comentariul tău – că altfel aș ajunge să șterg orice comentariu nu-i convine cuiva.

Articolul 6. Adblockerele

Sunt binevenite. Dacă știți vreunul nou, spuneți-mi și mie.

Conform a ceea ce am scris mai sus, nu am banere, pop-up-uri sau scripturi care să-ți urmărească comportamentul, în afară de cele standard în WordPress. Unele pluginuri pot conține diverse scripturi, dar nu îmi pierd timpul cu asta. Așa stau lucrurile, pluginurile sunt gratis, le iau așa cum sunt, nu stau să le dezvolt sau să le modific pentru voi. Uneori mai fac ajustări când observ lucruri evidente, dar nu investesc mult timp în asta.

Oricum, presupun că folosiți un adblocker și vă încurajez să-l utilizați aici. Spun și eu, dacă eu nu afișez reclame, de ce să fie afectat comportamentul tău de un plugin prostesc?

Nici măcar eu nu dezactivez adblockerul pe propriul meu site, de ce ți-aș cere ție să o faci.

Unele blockere de Mozilla blochează inclusiv javascript-urile, ceea ce face ca pagina să nu se încarce corect și să nu poți vedea slideshow-urile.

Mie nu-mi pasă. Este treaba ta! Dacă te descurci, foarte bine, dar nu mă bântui că nu vezi pozele sau nu se încarcă niște rahaturi, tu blocând scripturile.

7. Identitatea

Când intri în casa cuiva, este corect să nu ai mască pe față și să ai buletinul cu fotografie, în caz că vrei să mă cauți și să ataci familia mea pentru că ne-am certat online, măcar să știu de unde ești.

(1) Discreția. Totuși, nu-mi pasă dacă folosești un email real sau nu, deoarece fraza de mai sus nu se aplică în lumea mea. Nici nu-mi pasă dacă comentezi cu IP real sau folosești Tor sau altceva, ba chiar îți încurajez anonimatul și discreția, dacă asta dorești. Dar nu comenta cu zece ID-uri și zece emailuri în mod ridicol, pentru că mă enervează să aprob atât de multe ID-uri.
Zic asta pentru că posibil că ai observat că și eu vreau să fiu discret. Anonim nu pot fi, în contextul ăsta, că toată platforma e pe numele meu. Iar asta are implicații.

Așa că această situație de toleranță a anonimității poate să se schimbe dacă lucrurile degenerează, așa cum se întâmplă cu multe lucruri primite gratis în lumea asta, unde se dovedește că nu sunt apreciate, ci majoritatea doresc să calce pe efortul tău, oricare ar fi acesta.

8. Linkul din ID-ul tău.

Dacă te reprezintă, este în regulă. Dacă reprezinți o firmă care vinde tot felul de lucruri și scrii doar pentru a-ți face reclamă, nu este prea bine, dar nu sunt prea sever în privința asta. Dacă contribuția în discuție este utilă, nu mă voi opri într-un link. Dacă ai trecut să-mi spui: “Bună, ce mai zici (linkul meu este aici)”, “Mama, ce bine scrii” și alte baliverne de genul acesta, pe lângă faptul că Akismetul te poate bloca înainte ca eu să o fac, da, un robot se prinde de astfel de vorbe goale. Mă consider jignit, exploatat, poluat și probabil voi decide să te ignor.

9. Finanțare, referințe , comunitate.

Tot timpul mi-am dorit să scriu cât mai liber ( nu se poate în mod absolut, că de aia degetele și gura nu-s conectate direct la ce gândești și ai nevoie de măcar un filtru social personal) și e dificil să scrii liber dacă răspunzi în fața cuiva.
Ăsta e motivul pentru care aici nu sunt reclame și nu intenționez să fie vreodată, pentru care nu pot scrie articole plătite de cineva, indiferent cine este acel cineva, că ar fi vorba de un client sau de public.
Ăsta e motivul pentru care nu cer și nu accept donații, iar dacă fac review la un produs, îl cumpăr sau îl închiriez, iar dacă e primit cadou e de la cineva care n-are legătură cu cine produce sau vinde produsul ăla – e ca și cum ți-aș da cadou un ceas de ziua ta și tu scrii despre el.

Nu tot ce scriu beneficiază de aceeași libertate, dar vreau ca ce scriu AICI să fie așa.
Și singurul mod în care consimt s-o pot face fără să fiu dator față de cineva e să plătesc eu pentru asta și să scriu doar pentru mine.
Îmi țin oarecum singur hostingul la serverul pe care stă și blogul ăsta, din 2010. WordPressul nu e de-atunci, ci mai nou, pe vremea aia scriam în html. O lungă vreme a stat pe un calculator în birou sau pe balcon, o vreme mi-a ținut un prieten serverul la el în beci, iar din 2018 este colocat într-un data center.

Nu țin referințe către alte site-uri, aflați voi singuri dacă vreți să citiți ceva undeva, cu excepția unui singur link către opencube.ro, unde nu se mai scrie public și unde mi-am petrecut foarte mult timp. Singurul motiv pentru care acel link este aici este faptul că nici acolo nu e un spațiu comercial.

La fel, nu doresc să am referințe de la nimeni, pe nicio platformă, nu sunt afiliat cu nimeni, iar cu cine sunt amic sau prieten sunt pentru ceea ce suntem unii pentru alții nu pentru ceea ce scriu sau nu scriu. Nu mă interesează ”să afle lumea de mine” , nu consider că sunt sau că ar trebui să fiu important pentru ceea ce scriu pe o platformă, nu am nevoie să dați share, like, pe nicio platformă la ce citiți, nu-mi pasă de algoritmii google, sau ai altor platforme media care ascund sau popularizează conținut.