Incalzire in pardoseala 4.2 | Modificari si Consideratiuni

Varianta curenta a schemei a suferit o simplificare , in mare , pentru ca a trebuit sa scot grupul de amestec Vision din schema, pentru ca , asa cum am mai spus , nu se potriveste cu generatorul de caldura la temperatura variabila ( , reprezentat de ansamblul cazan pe combustibil solid + acumulator.

Am mai spus si cum limiteaza el debitul de amestec ca pastila care inchide / deschide turul e foarte mica, iar reglajul pe retur se face manual. Ar trebui invers, desi la invers pierzi putin controlul temperaturii si poate creste peste valoarea setata. In fine , l-am scos si acum  se incalzeste toata casa , in viteza, asa cum speram . Deoarece nu am mai dorit sa investesc , am scos vana de amestec care imi  facea bypass la acumulator si aducea caldura direct din centrala , in faza initiala,  si am folosit-o pentru a face amestecul la temperatura mai joasa.

Noro’ca e instalatoru’ baiat bun si nu m-a lasat sa deger cu mizeria aia in schema.

Schema de principiu in varianta de acum (4.2) , arata asa:

Schema-Centrala-termica-42

Modificarile in detaliu :

Consideratiuni Tehnice

M-a intrebat cineva pe jewtube asta :

youtubeq1

 

Raspunsuri:

1. Suprafata = 80mp.

2.Acumulatorul e de ~500l (476).

3.Centrala are putere nominala 24 kw in modul de functionare pe lemne . Cam 28 kw pe carbuni.

4. Raspunsul pentru casa mea e aproape simplu, dar la modul general se nuanteaza si am sa prezint modul de calcul si consideratiile importante.

Pentru casa mea:  In vremea asta ( Noiembrie cu temperaturi de 10-12 grade ziua si -3 -> 5 grade noaptea ) e nevoie de:

a)  4  – 5 incarcari pentru a incalzi casa de la temperatura mediului  la temperatura de confort ( 22-23 grade) nu sta nimeni cate o saptamana sau mai mult. O incarcare cu lemne a cazanului se arde cam in 2 ore – cand centrala si apa e rece si din ce in ce mai lent pe masura ce temperatura apei din acumulator/ centrala creste si arderea este limitata/ incetinita. In  perioada asta de tranzitie termica eu las pompa la viteza maxima  si temperatura de amestec  deasupra specificatiilor pentru incalzirea in pardoseala. Adica pe la 50-55 de grade. Altfel incalzirea poate dura si mai mult. Ma intereseaza sa stabilizez temperatura de retur la 32-35 de grade. Pe urma scad gradual temperatura de amestec.  Incalzirea initiala dureaza 6-12 ore. In viitor va fi un controler care sa faca managementul chestiei astia. Ma gandesc la un sistem cu raspberry PI

b) Dupa ce casa s-a incalzit deja la temperatura de confort , tin pompa pe minim si sunt necesare cam 3-4 incarcari (pline) ale centralei  la 24 de ore ( in functie de temperatura de afara ) pentru a mentine confortul. Includ aici necesarul de lemne pentru incalzirea aperi calde menajere – 4 persoane.

Deoarece acumulatorul meu e mic ( atat a incaput in spatiu ) , nu pot sa  fac toate incarcarile la inceputul zilei si sa acumez toata caldura in rezervor, pana a doua zi etc. Practic , fac doua incarcari  dimineata si una seara . Cu carbuni probabil ca ar merge si altfel .

Nota:  Chiar daca nu m-as trezi dimineata sa fac focul, la temperatura de afara de acum , pot sa astept inca pana cel putin dincolo de jumatatea zilei urmatoare fara ca temperatura sa scada considerabil ( sub 20 de grade). La 20 de grade in casa cu parchetul cald , casa e mai locuibila decat la 20 de grade cu parchetul rece.

Nota2: Casa mea e din barne de lemn ( tencuite evident) , partea cu dormitoarele, si are inertie termica destul de mare. Nu e izolata. Dupa ce va fi izolata , va fi cu totul alta discutie.

 

 

 

5. Pastrez temperaturile din camerele locuite / dormitor si hol la 22-24 de grade. In baie , bucatarie inca un hol exterior si inca o camera nu monitorizez temperatura dar e mai rece. E circulabil , undeva intre 15- 18 grade , dar nu locuibil .  E intentionat . Am miscorat debiutul pe acele incaperi, in plus baia si bucataria au pereti de boltari de ciment (3/4) si respectiv caramida , sunt neizolate si se racesc mai repede.

6. Nu folosesc (inca) termostate de ambianta. Va trebui sa ma ocup si de asta , dar momentan am invatat sa controlez temperatura din amestec si din debit .  Daca iti construiesti sistemul termic flexibil si ii lasi mai multe puncte de control  te ajuta.

Mai departe pentru casa din comentariul de youtube:

Nu cunosc cazanele Gobe , dar ala seamana foarte tare cu Viadrusul ca factor de forma si principiu de functionare / reglaje , etc.  In  cartea tehnica care se gaseste pe net spune ca iti incap maxim 14 kg de lemne , in ST4 si ca perioada de combustie variaza de la 3 la 5 ore . Nu cred ca sunt chiar cinstiti aici. Aici este toata treaba. Cat de multa energie iti incape in centrala la o incarcare e mai relevant sa zicem decat puterea centralei.

Altfel spus , ;a centrala aia Gobe de 23kw , ca sa produca atata energie utila in fiecare ora , trebuie sa arzi circa 30 kw de lemne. Atentie , kilowati am zis , nu kilograme.  Puterea calorica specifica a lemnului este in general intre 4 – 4.5 kwh / kg in functie de esenta si de cat de uscat este.  Eu zic  ca daca lemnele sunt subtiri  si verzi ( taiate de anul asta) , chiar mai putin de atat. Deci cu 7.5 kg de lemn ars pe fiecare ora , la randamentul de 75% , produci ~24kwh . Ceea ce inseamna ca la puterea nominala treci prin cele 14 kg de lemne in mai putin de 2 ore. Evident ca, mai ales daca nu ai acumulator , centrala nu merge la capacitatea nominala , decat daca e foarte frig afara ( energia disipata a casei se apropie de puterea nominala a centralei)  sau dimineata la pornire.  Prin urmare e pozibil sa tina pana la 5 ore. Ce trebuie sa iei in calcul e ca atunci cand arderea se produce mult sub puterea nominala , randamentul tau nu se va mai apropia de 75%, ci va fi sensibil mai mic . Nu sunt capabil sa fac un calcul exact, ca sunt multe variabile. Pe scurt , consum mai mare de lemne decat necesarul optim.

Cu cat supradimensionezi centrala (  daca nu ai puffer) ,  cu atat vei consuma mai multe lemne aiurea, vei ajunge ca focul sa se stinga si sa nu poata porni pentru ca va fi redus foarte mult.

Daca nu ai puffer , are rost sa supradimensionezi UN PIC , doar daca ai centrala cu ardere fortata si gazeificare. 

Pe de alta parte , daca  nu ai puffer ai sa cam bagi lemne intr-una.  In cazanul tau de 23kwh  incap la o incarcare cca  40kwh de energie utila , Numarul de incarcari in 24 de ore este  dat de consumul casei tale in decurs de 24 h impartit  la 40 kwh , iar daca cazanul nu functioneaza la puterea nominala,  mai trebuie luat in calcul si coeficientul de pierdere de randament.

 

Suprafata de 105 mp nu imi spune nimic fara a sti si inaltimea camerelor. Caldura incalzeste un volum , nu o suprafata iar suprafata e doar o proiectie simplificativa. Prin extrapolare se pierd detalii , iar lumea inlocuieste astea prin  constante. ( Citat inexact:  “Presupunerea e mama tuturor rateurilor” – Under Siege 2 ). Daca un instalator a calculat deja puterea necesara , am sa presupun ca are dreptate . Daca ai casa izolata e foarte posibil sa fie asa. Daca ai casa neizolata de caramida/boltari/ BCA subtire  cu stalpi de beton care creaza punti termice mari , exista posibilitatea sa fii departe de adevar. Dar sa zicem ca atat e 20 Kw.

Daca nu intentionezi sa folosesti un acumulator , nu inteleg de ce nu ai face-o , dar banii decid, NU ARE ROST sa supradimensionezi centrala . Vei pierde  la randament, sever .

Eu pentru casa mea luasem in calcul sa imi iau un acumulator de 1000 de litri si o centrala de 25 -30 kwh. As fi preferat de 30, dar pufferul de 1000 de litri nu incapea in spatiu ( sau era foarte dificil de lucrat cu el) , centrala de 30 kwh , iarasi era un pic cam mare si fara vasul de 1000 nu avea niciun sens.

Consideratii generale:

1. Acumulatorul . Eu as zice ca e un element obligatoriu la un sistem de incalzire cu combustibil solid.

Deoarece:

  •  Arderea nu poate fi controlata in detaliu , cu atat mai dificil cu cat ai centrala fara gazeificare , in concluzie , lasand la o parte ca pentru incalzirea in pardoseala chiar nu poti regla temperatura cu o precizie rezonabila fara , macar o baie de amestec – daca nu puffer.
  • In momentul in care controlezi arderea prin limitarea admisiei aerului , focul mocneste , arderea se face la randament redus. Daca arderea trebuie oprita , sau repausata pentru o perioada nu foarte lunga de vreme focul se poate stinge dincolo de limita la care se mai aprinde singur. Chiar daca se aprinde, iarasi este o pierdere de randament.
  • Din moment ce incarcarea nu se poate automatiza ( cu exceptia centralelor pe peleti , iar cele automate sunt si foarte scumpe), intretinerea focului mergand necesita un efort  deranjant. Nu vrea nimeni sa se trezeasca in miez de noapte sa faca focul , sau la 5 dimineata . Altfel de ce ai renunta la sobe.

Capacitatea lui.

Am mai spus-o .

Caldura specifica a unui  kilogram de apa  = 4.19kJ , sau 1.163Wh. Asta inseamna ca e nevoie de atata energie sa cresti temperatura apei cu un grad Kelvin ( sau Celsius- ca e tot aia , diferential vorbind) , iar densitatea apei este de cca 1000kg/m3 ( peste 4 grade C , scade  proportional cu cresterea temperaturii).

Deci, la 1000 de litri ai aproximativ 1.163KWh , pentru fiecare grad Celsius. Daca ai incalzire in pardoseala si folosesti  temperatura apei pana la 30 de grade si daca incalzesti apa in acumulator la temperatura de 75 de grade ( de sus pana jos , sau media ), ai un dt de 45 de grade celsius pe care ii vei folosi, prin urmare ~52.33Kwh energie stocate in apa asta incalzita la 75 de grade. Pentru o centrala de 25kwh , asta inseamna aproape” plinul” de lemne al centralei.

 

Are casa ta un comsum de energie de 50kwh pe zi si vrei autonomie o zi ? Simplu, iti iei acumulator de 1000 de litri. Daca incarci de doua ori , vei avea autonomie chiar mai mare. Daca casa consuma mai mult , scade autonomia. Daca iei acumulator mai mare , creste autonomia. E atat de simplu.

E evident ca nu te ajuta neaparat prea mult sa achizitionezi un rezervor de 2000 de litri la o centrala de 25 de kwh , care incarcata livreaza o energie maxima de 50kwh . Trebuie sa incarci de vreo 3 ori sa incalzesti rezervorul ala si inca o data  sa mearga lin.

Ce vreau sa spun e ca are sens sa supradimensionezi cazanul de lemne daca are cine iti stoca energia . Altfel, nu prea.

2. Cazanul

  • Cu gazeificare , sau nu?

Un Viadrus si vad ca si Gobe , are randament nominal de 75%. Ele costa 3000-3500 lei pentru  PN 25KW.

Un cazan cu gazeificare si putere asemanatoare  costa de la 6000 de lei in sus. Un atmos cred ca e pe la 8000 de lei.  Din cate stiu , cele cu gazeificare suporta incarcare mai mare , deci e un avantaj si aici. Randamentul , la preturile astea este 80-85%. Deci  hai sa zicem 10% diferenta . Cele mici , sub 30KW , au randament mai mic . Mai degraba 5% diferenta .

Daca casuta ta are nevoie de un arbitrar 70kwh pe zi , timp de 6 luni pe an , inseamna cca 5625 kg de lemne. Sa zicem 5.5 tone . ( Vreo 8.5 metri cubi)  La un randament de 75%. Imi e greu sa calculez la lemne luate din padure , la metru cub/ ster cat costa/kg , dar simplist vorbind , in momentul de fata o tona de fag costa app. 375 lei  , desi cred ca se gaseste si mai ieftin decat pe site-ul asta.  Oricum , ies vreo 2000 de lei pe an .  Daca iti iei centrala pe gazeificare scutesti 200 lei pe an .  Diferenta o acoperi in ? Exact –  minim 15 ani . De ce ai vrea asta ?

Daca nu iti iei acumulator ( puffer) s-ar putea sa  vrei  centrala cu gazeificare , pentru ca randamentul in teren la un cazan simplu e mult sub  cel nominal , mai ales daca mergi cu el subturat , si vei merge asa o buna parte din an.

O centrala clasica + acumulator 1000l  costa cat una cu gazeificare , dar cred ca este mai utila , decat una cu gazeificare FARA acumulator.

Foarte multe centrale cu gazeificare nu permit arderea de carbuni si alte deseuri solide. Sau permit , dar in amestec cu lemn.

Daca u ai lemne uscate avantajul dat de gazeificare e neutralizat de pierderea din umiditatea lemnului.

Viabilitatea unui cazan Atmos este de 10 ani. In medie . Se poate si mai putin. Deci nu iti recuperezi banii din diferenta de randament.

In realitate , daca  ai dimensionat prost cazanul ( supradimensionare) , diferenta de consum intre unul cu gazeificare si unul fara va fi net mai mare.

  • Fonta sau otel ?

Fonta CRAPA , daca nu este exploatata corespunzator , adica daca nu folosesti corespunzator vana de amestec  la recircularea apei in cazan, daca intra apa rece in elementi , daca se merge cu cazanul la temperaturi cand mici cand mari.  In schimb se uzeaza mai lent decat otelul. Semnificativ mai lent. Exploatata corespunzator nu cred ca se prapadeste mai repede de 10 ani.

Otelul se arde mai repede in timp ,orice i-ai face. La exploatare necorespunzatoare se arde chiar mai acceleat  si se gaureste chimic.

Eu as merge pe fonta. La cazanele cu gazeificare  fonta nu prea e disponibila.

3.Pompele, distribuitoarele, vanele si grosimea traseelor

Veti rade , dar e importanta distributia caldurii. Mai importanta decat randamentul centralei , sa zicem.

  1. Daca ai casa cu etaj si incalzire in pardoseala , iti trebuie obligatoriu un distribuitor pe etaj. E o prostie sa poti crede ca reusesti sa balansezi corect toate circuitele, pasiv doar din debitmetre. In primul rand ca lucrand la etaje diferite, apa intampina rezistenta diferita , data de gravitatia reflectata in greutatea coloanei de apa de deasupra. Circuitele de la parter tind sa primeasca un debit mai mare de apa , asa spun legile fizicii. Apoi, e greu de crezut ca circuitele au aceeasi lungime. Nota: Eu am un distribuitor cu 10 circuite din care folosesc doar 8 ( nu am gasit cu 8). Nu as recomanda folosirea  a mai mult de 8 circuite pe un singur distribuitor . Cred ca merge si cu 10, daca ai vana de amestec care permite debit mare si pompa care trimite debit mare. E vorba de miezul iernii nu de toamna. E mult mai de dorit sa ai mai multe distribuitoare mici , grupate strategic.
  2. Fiecare distribuitor cu pompa lui. Iar e o prostie sa crez ca poti controla debitul prin doua distribuitoare cu o singura pompa. Nici nu ar trebui sa incerci asta. Mai ales daca sunt la etaje diferite. In mod sigur vei avea debalansari. Ele se rezolva , dar cu limitarea manuala debitului prin anumite circuite , care nu e neaparat de dorit. Poti sa pui tu cea mai mare pompa  din univers , apa va urma tot legile fizicii. Pana cand vei ajunge sa incalzesti etajul de sus , iadul iti va inghiti parterul in flacari. Sigur , e o exagerare.
  3. Fiecare distribuitor si pompa cu traseul lor individual tras de la puffer / baia de amestec / centrala ( in cel mai rau caz).  Si asta e legata de debitele care circula pe un traseu. Sa zicem  ca ai o pompa cuplabila pe traseu de 3 sferturi de tol  care impinge cca 3.6 mc/h – maxim .  Daca divizezi traseul de 3/4 in doua la fel de mari si pui doua pompe   ca asta , e oarecum imbecil sa crezi ca vei putea transporta 3.6 mc/h prin fiecare . Ar trebui sa transporti  7.2 mc/h pe traseul pana la divizare . Exista o metoda de calcul  a debitului maxim printr-o sectiune, vezi aici, dar simplist spus ,  printr-o teava  cu diametrul interior de 25mm  ca sa circuli 1.76 mc de apa pe ora , vei avea nevoie sa circuli apa cu viteza de 1m/sec.Pe masura ce cresti viteza creste rezistenta de inaintare prin urmare pompa consuma mai mult iar in cele din urma ajunge la limita puterii sale de impingere. Sa pui trasee mai groase e o optiune insa costurile sunt semnificativ mai ridicate si imi pare mai eficient cu trasee separate dimensionate corect. Trebuie sa tii cont ca daca vrei sa transporti cca 3l/minut / circuit intr-un distribuitor cu 8 circuite  ai nevoie de un debit de cca 1.44 mc/h. Cam pe acolo ( un pic mai mult e debitul maxim al pompei mele DAB , in contextul montajului – desi ea poate sa impinga maxim 3.2 mc. Cred ca limitarea o face (4).
  4. Dimensionarea vanei de amestec. Trebuie sa tii cont ca daca ai un traseu de 1 tol si montezi o vana de amestec tot de un tol , debitul prin acel traseu va fi limitat nu de dimensiunea traseului ci de dimensiunea sectiunii prin pastila care face amestecul , care e cu siguranta mai mica de un tol.  Eu am luat asta in calcul dupa  ce am cumparat vanele si am dimensionat sectiunile, insa nu ma afecteaza pentru ca vana pare a fi suficienta. Daca m-as fi gandit in timp util, insa, as fi luat o vana de amestec  montabila pe un diametru mai mare decat traseul si as fi montat-o cu adaptori. In functie de costuri  ai putea sa doresti o vana de amestec mare generala pentru ambele  distribuitoare. Trebuie sa ai in minte din nou limitarea de debit. Eu as propune  2 vane diferite , dar cu tot cu piese de montaj , manopera , e posibil sa fie preferabil sa ai o singura vana de amestec mai mare  si apoi sa imparti traseul in doua. De exemplu , daca as avea o casa de 160 mp cu 16 circuite in loc de 8 si doua distribuitoare , as putea opta pentru folosirea unei vane de amestec de 1″ 1/2  ( dar sunt mai greu de gasit cele termostatice)  la dimensiuni asa mari. E mai simplu sa gasesti 2 de 3/4 sau 2 x 1″.
  5. Antigel.  Da sau nu?   Initial ziceam ca da. Ma mai gandesc , pentru iarna asta. Daca te gandesti la antigel , trebuie sa iei in calcul costul lui. Daca ai instalatie cu puffer, acumulator , si daca pufferul nu este cu serpentina/ serpentine va trebui sa umpli si acest vas cu solutie anticongelanta. Pretul cel mai mic pe antigel concentrat l-am obtinut la Oltchim  ( producator) , cam 7.3 litri pe kg. Am cca 600 de litri de lichid in toata instalatia , prin urmare as avea nevoie de cca 200 litri de antigel concentrat, cam 220 kg de propilenglicol (d-ala care nu te otraveste). cam 1500 lei.  Daca as fi gandit schema asta de la inceput , mai puneam 1500 de lei si cumparam puffer cu serpentina . Uite asa scapam de necesitatea de a cumpara cca 170kg antigel , adica 1200 de lei.   Dar in felul acesta trebuia ca pe vremuri friguroase cand nu sunt acolo sa golesc pufferul, adica sa risipesc in curte cca 500 litri de apa .  Iar la intoarcere sa il umplu.Circa 10-15 de minute ( ca am apa si pompa puternica). In plus trebuie sa golesc instalatia casei, boilerul (100l)  , vasul de WC , sa aspir WCul , ca cica se reteaza ceramica la inghet , in fine , o suma de trebusoare de facut.  Am impresia  ca daca atunci cand e frig fac focul o data si incarc centrala full va rezista prin 2 – 3 zile de inghet. Nu sa stai in casa, ci cat sa nu inghete. Chestia asta e mult mai ieftina decat antigelul si momentan are cine sa imi faca focul. Si mai comod.   Atentie: Antigelul e de doua feluri : propilenglicol si etilenglicol.  Al doilea e mai eficient , dar e otravitor . 50mg/kg  e doza letala , parca. Daca ai robineti aerisitoare , chestii in zone unde pot ajunge copii – mult noroc. Daca optezi pentru d-asta otravitorul ia in calcul sa prevezi robinetul de alimentare cu apa  ( sa suplimentezi pierderile , etc ) cu o supapa de sens. Altfel apa cu antigel -toxic – se poate intoarce inapoi in instalatie in diferite conditii. Eu am prevazut oricum un asemenea montaj.

 

 

Send to Kindle

20 Replies to “Incalzire in pardoseala 4.2 | Modificari si Consideratiuni”

  1. Buna, am citit toate posturile, am vazut toate filmele si mai am niste intrebari .
    Am si eu tot o centrala Viadrus de 30 kW, puffer de 600 litri, dar problema principala de care se plang parintii mei ca nu e casa mea, este faptul ca dureaza mult pana se incalzeste casa, deoarece intai trebuie sa se incalzeasca pufferul .
    Initial m-am bucurat cand am vazut schema 4.1, deoarece era acel Teu prin care caldura se ducea direct la calorifere atunci cand pufferul era rece, dar apoi am vazut ca ai renuntat .
    Nu am inteles exact motivul … fara acel Teu nu trebuie sa se incalzeasca intai partea de sus a centralei ?
    Si a doua intrebare, daca poti pune exact link sau denumirea pentru vana de amestec si pentru vana cu trei cai folosita la bypass.

  2. Eu am scos acel montaj din 3 motive.
    1. Grupul de amestec Vision avea gaura prin vana de deschidere prea stramta sa faca fata la toate circuitele si trebuia sa fac ceva ( era iarna). Cel mai la indemana mi-a fost sa-l inlocuiesc cu vana aia de amestec si nu aveam alta , de moment. Nu prea mai aveam nici bani atunci.
    2.Pe urma m-am gandit sa pun alta la loc dar eu am castigat, masurat pe ceas, cam 10 -12 minute fata de montajul fara. Casa, cu incalzire in pardoseala, se incalzeste in ore, multe ore, daca plec de la rece, asaca diferenta de timp nu a justificat banii.
    3. Am observat si o problema de logica in montaj, in regim tranzitoriu.
    Daca te uiti pe schema 4.1,
    Vana de amestec VA3/40 ( era setata de fapt pe la 60 de grade, pentru ca amestecul se facea in grupul Vision) prelua apa din turul centralei si din turul pufferului. Era de fapt un “sau” acolo, deoarece, la inceput, cand apa era rece in pufer, vana inchidea acea cale si forta admisia de apa din turul centralei – fix cum am gandit-o.
    Ce nu am gandit corect e ca dupa ce focul din centrala se racea si apa din puffer scadea sub temperatura setata de pre-amestec ( ca-i 60, sau 50 de grade), vana inchidea circuitul din turul pufferului si il deschidea pe cel din turul centralei.

    Insa pentru a trage apa catre casa din turul centralei, apa ar trebui sa se intoarca cumva prin returul centralei, lucru care-i imposibil deoarece vana de amestec pentru circuitul de recirculare prin centrala (VA3/65) inchide returul dinspre puffer spre centrala si lasa functional doar circuitum mic de recirculare ( tur centrala ->bypass recirculare ->VA3/65, pompa ( oprita sub 60 de grade) -> retur centrala ).

    Prin urmare schema 4.1 functioneaza doar de la pornirea cazanului pana cand apa se raceste la temperatura setata de pre-amestec . Temperatura limita la care apa mai e utila in cazan este undeva la 30 de grade. Dar eu nu puteam sa fac pre-amestecul acolo in vana aia la temperatura asa de joasa, pentru ca mai aveam un amestec in distribuitorul Vision, care oricum ar fi fost, mai cobora temperatura un pic. Prin urmare, chiar si daca setam amestecul acolo la 45 de grade, ramaneam in puffer cu amestecul ala rezidual, care-i o idee foarte, foarte proasta.
    Ar fi mers, cat de cat schema daca la “T”-ul ala nu mai puneam vana de amestec, ci las pe 50/50, iar apoi cand scade temperatura in cazan, vana de recirculare, blocheaza, cum am zis, traseul din turul cazanului si se orienteaza automat din puffer. Acest lucru as putea sa-l fac acum, dar am zis, la mine nu merita, pentru 10 minute.

    Ceea ce spui tu am mai vazut atunci cand inaltimea la care intra apa din turul cazanului in puffer nu e aceeasi cu inaltimea la care iese turul din puffer. Atunci, da, e o problema.

    Vana aia se numeste vana de amestec termostatata. Uite aici un exemplu. A mea nu arata asa, dar asta e ideea.

  3. Buna, ma poti ajuta cu o schema asemanatoare cu 4.1 care sa functioneze ok pentru ocolirea pufferului la inceput cand se face focul in centrala ?
    Dureaza foarte mult pana ajunge caldura in casa, pentru ca intaia se incalzeste pufferul si de-abia apoi ajunge si in calorifere caldura si nu stiu cum sa rezolv .

  4. Salut, zilele astea muncesc de la 6-7 dimineata pana pe la 12 noaptea. De abia am putin timp sa dorm. Chiar nu ma simt in stare de facut o schema ca-mi pot scapa detalii. In functie de cat poti sa astepti as putea incropi ceva.
    Dar mai important ar fi daca poti tu face o schema in care arati cum e acum instalatia ( foarte importanta inaltimea si unghiul la care intra apa in puffer din centrala in raport cu gura de iesire din puffer catre instalatia casei.
    Cat dureaza pana ajunge caldura in calorifere?

  5. Buna ziua ,
    Am o casa cu etaj , incalzire in pardoseala peste tot , cca 150 mp . Am doua distibuitoare ( cate unul pe fiecare etaj ) unul cu 7 circuite iar celalalt cu 6 circuite si o pompa dab 80/180 montata pe tur cam la 1,5 m distanta de centrala. Centrala e Wiessman 26 kw in condensatie.Problema cea mare este ca sapa de la etaj nu se incalzeste decat f.f putin si nu inteleg care poate fi cauza. Turul de la distibuitorul de la etaj e cald insa returul e cam rece. Faceti-ma sa inteleg care poate fi cauza problemei.

    Cu stima

  6. Buna ziua.
    Regula de baza: 1 distribuitor = 1 pompa.

    Mai departe, daca aveti rabdare sa cititi, am scris detaliile.

    1. Nu sunt sigur ca o centrala de 26kw e suficienta pentru 150mp utili, dar am sa presupun ca cineva a calculat deja asta si ca ar fi suficient.
    Wiessman 26 kw in condensatie. – inseamna ca-i pe gaz, nu?

    2. Daca aveti debitmetre pe distribuitorul de la etaj verificati ce debit trece prin circuitele de la etaj. Daca nu aveti, opriti toate circuitele de la parter si verificati daca asa vi se incinde etajul.
    *Una din cauze ar putea fi prezenta aerului in instalatie si daca circuitele nu se incalzesc nici dupa ce opriti parterul merita sa incercati o aerisire.

    Cea mai comuna cauza este insa nebalansarea circuitului din cauza pomparii cu o singura pompa si din lipsa unui vas buffer de amestec. La centralele pe gaz nu aveti nevoie de vas de acumulare mare, dar un boiler de amestec si egalizare a presiunilor ajuta.

    Cel mai important:
    -E deosebit de dificil sa echilibrati toate circuitele aflate la inaltimi diferite oricat de puternica ar fi pompa, datorita principiului vaselor comunicante si al diferentelor de presiune, apa pompata cu o singura pompa tinde sa circule prin circuitele cu rezistenta minima, unde presiunea de pompare necesara este mai mica.

    In plus pompa pe care ati montat-o are debit MAXIM de pompare 4.3mc/ora.
    Maxim inseamna fara rezistenta in circuit.
    Debitele uzuale necesare penru fiecare circuit pentru a se incalzi podeaua sunt intre 2 si 4 litri/ minut. La 4 litri pe minut pompa trebuie sa livreze la 13 circuite in total 3.12 mc pe ora – ma indoiesc ca ar putea, chiar daca ar fi perfect echilibrate , daca luam in considerare si etajul.

    La jumatate , 2l/minut, debitul necesar este undeva la 1.5mc/ora , care-i un debit pe care il puteti obtine, dar datorita faptului ca jumatate din circuite sunt la etaj e foarte probabil ca aveti un debit mai mare pe circuitele de la parter si unul mai mic pe cele de la etaj.

    In teorie ar trebui sa le puteti echilibra daca inchideti partial din cele de la parter, dar pentru asta ar trebui sa aveti montate debitmetre pe fiecare circuit sa vedeti cum circula apa si cat inchideti, ca nu merge dupa ureche.

    In practica observ ca ati scris 150mp si 13 circuite. Tehnic vorbind nu ar trebui sa aveti circuite mai lungi de 100m, deoarece se raceste apa pana la iesire, asta e o problema, iar a doua este ca rezistenta pe circuitele lungi creste si ele devin dificil de balansat.
    Standardele de montaj sunt, in functie de materialul podelei, la 7 si la 10cm intre traseele de teava. Chiar daca sunt montate la 10 cm , la 150mp ar trebui sa aveti minim 15 circuite deoarece nu puteti acoperi suprafata cu mai putine in conditiile specificate mai sus.

    Cum nu aveti, fie suprafata incalzita e mai mica, fie sunt subdimensionate iar atunci va trebuie debit si probabil temperatura mai mare in circuite, pentru a compensa.

    O a doua pompa ar *putea* rezolva aceasta problema, daca problema nu e din alta parte. Oricum, o a doua pompa ar imbunatati performanta sistemului.

    Daca puteti oferi ceva poze, schema detaliata, sau filmare a instalatiei si distribuitorului poate pot sa-mi dau seama de mai multe.
    Mult succes.

  7. M-ar ajuta mult daca am putea vorbi personal si in afara de asta v-as putea trimite si poze in privat. Cautati va rog Robert Molnar pe FB si dati-mi o cerere de prietenie. Daca nu , o sa continuam discutia aici.

    Cu stima

  8. Da , m-am hotarat sa pun o pompa si sus la distibuitorul de la etaj.Probabil trebuie pusa inainte de distribuitor .Acum dilema aici este ca pompa sa impinga apa catre distribuitor sau pompa sa traga apa de la distibuitor inspre centrala ?

  9. Depinde de cum e montata vana de amestec. E bine ca pompa sa fie protejata de temperaturi inalte si din punctul asta de vedere e util sa fie pozitionata pe retur ( sa traga apa din distribuitor). Dar daca exista riscul sa ajunga in situatia in care toate sau aproape toate circuitele sunt inchise,din motive de confort termic, sa zicem, poate sa creeze cavitatie si sa se strice, de accea cel mai bine ( cred eu) e sa fie montata pe tur ( sa impinga apa in distribuitor) dar dupa vana de amestec, daca exista asa ceva. Daca nu exista vana de amestec, tinand cont ca-i centrala pe gaz si nu ajungeapa la temperaturi extreme, e ok oricum si pe tur.

  10. Am vana de amestec. E centrala , vana de amestec , pompa ( aproape de vana ) ,toate pe tur , urmeaza apoi vreo 12 m de teava tur pana la bifurcatia catre cele 2 distribuitoare.Merg pe mana ta si zic ca a 2-a pompa ( pentru distribuitorul de sus ) o voi monta pe retur aproape de distribuitor.

  11. Ti-am trimis un mail la cel cu care ai comentat aici. Eu am zis mai sus ca e indicat sa ai pompa pe tur, daca ai vana de amestec, dupa vana de amestec. Sa traga din vana si sa impinga in circuite. Pe retur e util ca lucreaza cu temperaturi mai mici, dar daca ti se va incalzi casa suficient incat sa inchizi din circuite , sau daca pui termostate si se inchid singure cand se atinge temperatua limita, se creaza fenomenul de cavitatie : vacuum in amonte de pompa ( pompa vrea sa traga mai multa apa decat poate curge pe circuitele ramase deschise), vid care face ca apa sa se vaporizeze, iar vaporii inseamna aer in instalatie iar pentru pompele cu rotor umed, pe langa ca dezmoreseaza circuitul, pot strica pompa.
    Am zis ca e recomandabil sa stea pe retur daca apa poate atinge temperaturi mari pe tur – eu am incalzire pe lemn, apa poate ajunge si la 120 de grade celsius ( daca as pune pompa inainte de vana de amestec). In acest caz e bine ca pompa sa fie protejata. Altfel, am explicat mai sus.

  12. Salut
    Am “sorbit” postarile… sunt intr-o dilema colosala. Am incalzire in pardoseala 100mp, la un etaj fata de camera tehnica. Cei care au executat lucrarea au spus ca montajul CT e alta mancare de peste, dar oarecum am gasit un instalator sa faca si treaba asta… doar ca logica mea contrazice modul in care vana de amestec a fost montata. Am intrebat in stanga si-n dreapta dar fara rezultat, de aceea vreau parerea ta. Cazanul e Viadrus de 25. Maine ajunge pufferul de 1000L si vasul de expansiune de 100l. Pt acm s-a legat un boiler cu serpentina dubla de 120l.
    Cum putem lua legatura ca sa pun poze?

  13. Salut ! Am o incalzire in pardoseala de 120m patrati cu un singur distribuitor de 12 iesiri . Cu o centrala feroli de 50kw combustibil solid . Cu un pufer de 1000l si un vas de expansine mai mare de 150 l nu mai stiu exact . Insa prolema este ca se incalzeste foarte greu mai mult de 22 de grade in camera pe timpul ierni nu a trect .. iar la distribuitor debimetrele sunt deschise la maxim iar debitul care trece prin debimetre este foarte mik pt ca se duce undeva la 1,5 iar la maxim ar trebuie sa coboare la 6 Si cei care u montat centrala si legaturile catre distribuitor spun ca ar fi din vina circuituluide teava din pardoseala . Chiar nu stiu ce sa mai inteleg . Miar fi de mare ajutor un sfat !

  14. Sa luam problema pe bucati:
    1) 12 trasee x 1.5l/ min ( presupun ca asa vi se afiseaza debitele) = 18l/minut.
    Asta inseamna 1080l/ora, deci circa 1mc pe ora. Daca aveti un singur distribuitor si pompa e mai degraba mica, sau traseul la distribuitor e de diametru mic ( ideal ar fi sa aiba 1 țol, macar) are sens.
    Puteti spune ce pompa de circulatie aveti?
    Oricum ar fi, la 10 trasee si un singur distribuitor mi-e greu sa cred ca va puteti apropia de 6l/min pe fiecare circuit, indiferent de pompa.

    2)Casa are etaj? Daca da, poate ar trebui sa luati in considerare separarea etajelor pe 2 distribuitoare cu pompe separate.

    3)Care este lungimea circuitelor? Daca nu stiti pe fiecare exact, macar in total, cati metri de teava ati folosit?
    Daca aveti cca 1200 m de teava repartizata relativ uniform pe circuite, cu o izolatie buna chiar si 1.5 l/ minut puteti incalzi casa.
    O solutie e sa ridicati un pic temperatura agentului termic. Se recomanda 30-45, dar daca-i sub 60 de grade e ok.

    4) Daca toate circuitele merg la fel – 1.5l/ minut mi-e greu sa cred ca e vina circuitelor din pardoseala. Pot impiedica debitul marit daca-s foarte lungi.
    Un mod simplu de a observa asta e sa verificati daca creste debitul atunci cand inchideti de tot jumatate din circuite, sau mai multe.
    Daca da, puteti imbunatati situatia cu o pompa cu debit si eventual presiune mai mare.

  15. Casa nu are etaj iar lungimea tevei pe un circuit nu depaseste 50 metri liniari .. si da am facut si aceasta proba de a inchide jumatate din circuite si debitul chiar a scazut maxim cum ar trebui ! O pompa este la distribuitor sau vana de amestec pt circuite ca asa miau dato .. insa in camera tehnica mi se par pompele cam micute sincer car mai este si pe retur pompa de la pufer iar debimetrele indica toate acelasi debit nu este diferenta ! Iar teava din camera centralei este 35 m cupru si este o pompa wilo atmos 25/1-4 iarasi pompa de circulatie pe distribuitor este un grundfos dar ma indoiesc ca este pompa asta !

  16. 50m x 12 circuite = 600m de teava. Daca-i asa, cred ca e cam putin pentru 120 mp.
    Pompele din camera tehnica banuiesc ca sunt intre puffer si centrala. Aveti mai mult de o pompa intre distribuitor si puffer?
    Faptul ca e Grundfos nu inseamna mare lucru sunt mai multe marimi si puteri. Conteaza tipul de pompa de pe distribuitor, daca spuneti ca cu jumatate din circuite inchise creste debitul -> faptul ca indicatia este in jos nu inseamna ca debitul scade.

    Daca ziceti ca aveti pe centrala pompa wilo 25/1-4 inseamna ca aveti racorduri de 3/4″

    e cam mica sectiunea de 3/4 ( 25mm) daca asta intra in distribuitor/ pompa de circulatie .
    O pompa Grundfos relativ competenta pentru 12 circuite ar fi “Grundfos UPS2 32-80 180” -> dar e potrivita pentru traseu de un tol. exista si pe 25 dar e mai scumpa.

  17. Pe distribuitor este un grundfosUPS 25 40-60 iar in camera centralei st 3 pompe 2 intre centrala si pufer iar una pe returul pufarului . Puteti lasa o adresa unde asi putea atasa niste poze pt ca eu nu stiu in domeniul asta?

  18. Daca nu va deranjeaza sa fie vizibile public le puteti pune aici.
    https://imgur.com/upload

    Si puteti lua URL-ul ( linkul) si il puneti in comentariu.

    Imi atrage atentia faptu ca mentionati pompa din returul pufferului este pe retur intre distribuitor si puffer? In acest caz pot aparea probleme daca o pompa e mult mai mica ca cealalta, sau daca aceea nu ruleaza la aceeasi capacitate – altfel ar trebui sa fie impinsa de la spate de prima.

    Verificati, deasemenea daca pompele sunt setate sa mearga pe viteza cea mai mare.
    Altfel, pompa UPS 25 40-60 are putere cam mica. Ea poate avea un debit maxim de 5mc pe ora , dar fara rezistenta la circulatia fluidului, la 12 circuite de 50 m lungime, pe tevi cu diametru redus, e dificil sa treaca macar de 1mc/h deoarece nu este o pompa de putere.

  19. Pompele st setate la maxim si da pompa dintre pufar si distribuitor este pe retur .. si tot sistem de incalzire este adus din Anglia . Mai putin camera centralei .. nedumerirea mea este ca sa facut acelasi sistem si aiki identic ca si la mine numai ca diferenta este centrala ca este pe gaz un vailant . Iar diferenta de cum se incalzeste pardoseala aiki si cum se incalzeste la mine este diferenta de la cer la pamant nu imi venea sa cred chiar am fost total surpins . Ca traseele de teava distribuitor si pompa eu leam facut mai putin partea electronica si montarea centralelor ca asta chiar habar nu am ! Prima data am zis ca na nu stiu ai mei Care este treab insa cand am fost acasa am bagat foc in centrala pana imi ajunsese apa la 85 de grade in pufer si tot la fel de greu se incalzea si nu depaseam temperatura de 22 de grade in camerile mai medi ca in celelalte este mai rece pe timpu ierni

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.