Zic asta că am ajuns să mă cert cu vânzătoarea de bilete, care insista să-mi cheltuiesc punctele bonus de pe cardul de fidelitate, de frică că-mi expiră.
I-am mulțumit că-mi poartă de grijă dar i-am zis că nu cred. Că nu, că expiră în 9 luni.
Păi mai e, doamnă, mai e, ultima dată le-am cheltuit acum trei luni. Cel mult 4.
Că n-are cum, că mă înșel, că am 33 de lire pe card, asta înseamnă că am cheltuit 330 de lire la cinema.
Fără să-mi dau seama de enormitate zic ”păi da, cum am zis , acum vreo trei luni”.
Se rățoia la mine pe banii mei, efectiv:
-Domnule, nu are cum , de câte ori ați venit la film în ultimele 3 luni?
-De prea multe, din câte se pare…
Acuma îmi dau seama că am plătit la fel pe televizorul cumpărat acum un an.
În fine, despre film zic, băi, din ce am văzut anul ăsta la cinema, la ăsta am râs cel mai mult, am simțit în același timp nostalgie și m-am simțit copil și-aș vrea ca mai multe filme, mai ales pentru copii, să fie așa, niște fabule cu animale și roboți, că dacă le fac ăștia cu oameni prea ne supărăm că e propagandă woke, politică și ce-o mai fi.
Și ăsta e tot un film de propagandă pentru copii. Una excelentă, unde mesajul este de cooperare inter rase, inter specii, inter clase și că nu poți să învingi sistemul, poți doar să îți faci drumul tău și dacă ajungi suficient de matur să-ncerci să-l schimbi, pentru că în fond tu ești parte din sistem. Un fel de corupție la puterea -1.
Asta e perspectiva de adult, aia de copil nu v-o spun, unul din copii a râs și-a plâns, inclusiv în același timp, celălalt mai mic și mai cinic ( chiar și decât mine) n-a nimic, doar a zis că mai vrea la film că i-a plăcut, dar în mod deosebit mai vrea să vină pentru Nachos.
Dacă vreți o lume mai bună duceți copiii la astfel de filme și prefaceți-vă că credeți în ele.
Mda, ca asa se intampla in realitate… vine ursul si zice, cat suntem aici impreuna, nu va mananc pe niciunul. :)) Mi-a placut mult Treasure Planet (2002), dar asta cu robotzica… care invatza gascanul sa zboare… si care isi suprascrie singura liniile de cod… mi s-a parut mai mult asa, pe sistem woke, nu conteaza din ce ne nastem si ce background genetic avem, ca ne vom intelege de minune impreuna. Iar acceptance part e chiar cand gascanul e initial respins de ceilalti, dar acceptat pana la urma. Anyway, in general animatiile iau note mari… Vazui unul destul de modest,… Read more »
nu conteaza din ce ne nastem si ce background genetic avem Dimptotrivă, la cum văd eu filmul ăla și lumea, contează ce background genetic avem , nu e vorba că trebuie să ne înțelegem de minune, ci că în fața celor mai mari provocări – iarna simbolică – trebuie să cooperăm, chit că nu avem același background, că nu ne înțelegem și avem fiecare problemele și felul nostru de a fi. Când e groasă trebuie să punem pe masă lucrurile care ajută situația și la spate, până la primăvară restul. Înțeleg perspectiva, când ești adult aluneci mai ușor în cinism… Read more »
Well, sa vedem cum o sa mearga cu ajutorul pentru Ucraina, acum ca a iesit Trump, ca e mai real world problem…
Da, merge, iar cum o să meargă nu o să urmeze musai scenariul acelui desen animat, pentru că el nu reprezintă o povestire a unor fapte reale, ci o ficțiune cu un mesaj. Că povestea și mesajul nu se pliază realității nu e despre faptul că e o poveste nerealistă, fiind ficțiune, nici n-are sens paralela, nici despre faptul că mesajul e greșit, ci că, dacă te uiți atent rezultatele lumii în care trăim, sunt greșite, în cel mai bun caz sub optime, iar copiii, după părerea mea, n-au nevoie de desene animate care să-i transforme în blazați și hârșiți… Read more »