Vreau zboruri private pentru președinte!

Aici scrie de cel puțin zece ani că e ”Blogul unui om însurat” – soția n-are un spațiu de opinii publice, așa că îi fac eu acest deserviciu, cu japca, că n-a cerut să-i public vreo opinie despre ceva.

Dar ”n-am de ales” – că avem nu neapărat opinii contrare, doar vag diferite.

Mi-am adus aminte de asta, că am văzut articolul cu publicarea cheltuielilor prezidențiale cu zborurile, care erau anterior secretizate de Joianis.

Eu nu zic că e mult sau puțin, zic că problema ficusului a fost că a gândit-o ca un cap de bou și-a zis el că mai bine să le țină la secret, că n-are poftă de discuții pe temă și tot ce-a avut a fost aia – discuții pe temă.
În locul lui, eu nu făceam ca Bolojan, vedeți mai jos de ce, ci zburam tot cu privat, dar lăsam să vadă lumea asta și le spuneam ca la fraieri: Auziți, bă, săracilor? E mult? Nu e OK că zbor privat, că alți politruci merg cu rata? Ia la pulă, na, data viitoare să votați un președinte sărak, pentru săraki care sunteți.

Doar ca să țineți minte, dacă partikip vreodată la alegeri prezidențiale, că n-am de gând să zbor la economic. Ca să fie clar, eu n-am de gând să zbor nici pe persoană fizică la economic, că e nașpa, mai nașpa decât cu mașina, dar n-am de ales că sunt sărac. Dar nu de asta n-aș zbura la economic ca președinte, ci din respect pentru cetățeni – o să vedeți, răbdare.

Dar ce mă întreb cu privire la cheltuieli, e dacă sunt mai mari decât ălea pe care le-au dat pesedeii, în frunte cu Ciolax și Vicol , din bugetul Nordis, că , până la urmă, s-a dovedit, că și în cazul ăsta poporul român, nu tot, doar niște chiaburi selecționați atent, a contribuit și la acele zboruri.

Discuția cu soția a pornit când a zburat Bolojan la Londra, pe 2 martie, când a avut loc summitul convocat de urgență, după păruiala pe care i-au tras-o ăia de la Casa Albă lui Zelensky.

A fost amuzant pentru mine, că în aceeași zi am zburat și eu la Londra, dar pentru că eram singur și eu sunt și mai zgârcit cu bugetul țării familiei, am zburat la și mai economic, cu anima Wizz, deși de obicei zburam cu British Air, cu care a zburat Bolojan – nu se spune în niciun articol de presă, ca să nu facă reclamă neplătită, păi da! Deci dacă vreți să vă întâlniți cu Bolojan pe cursa de Londra, când s-o mai duce – bilete la British.

Ba se știe. British, bă, British. Nu de alta, dar Tarom a renunțat la cursele spre Londra. Mdeh. Dacă Iohannis a zburat numai privat…

Eu i-am spus soției, ca un troll ce sunt, că nu sunt mulțumit, că nu e suficient de economic, că vreau ca președintele meu să zboare cu noi, pulimea, la low cost, ce economic – Wizz, Ryan Air, ăștia! Că dacă te uiți la diferențe, British Air economic pare zbor privat lol, pe lângă grajdurile zburătoare de la Wizz. Nu prea glumesc, nu știu a cui e vina , dar cam în halul ăla au ajuns avioanele Wizz; nu toate, dar pe zborul către București mi-a venit să borăsc doar când m-am uitat în jos la mocheta pe care călcam spre și dinspre locurile de pe bilet.
Unde ești tu Piedone, doamne, pupa-ți-aș ANPC-ul tău…
N-am făcut poze că efectiv mi s-a făcut rău și nu mi s-a mai făcut vreodată rău în avion până atunci, dar dacă mai merg cu ei, că sunt atât de cretin și vinovat, da, o să fac și poze.
Băi mocheta era neagră, pământ lucios, dacă turnai un pahar de apă se făcea nămol ca la Techirghiol în avion. N-ai ce să mai cureți din aia. Serios că era jegul aproape ca la brutăriile controlate de gras.

Dar soția a avut o altă perspectivă, mai serioasă, cu care am descoperit în vreo 50 de milisecunde că rezonez absolut.

Ea a zis că nu e de acord ca președintele să călătorească în avioane de linie cu pasagerii, nu din respect pentru președinte, ci din respect și pentru siguranța pasagerilor.

Lucru cu care, repet, sunt profund de acord.
Un președinte de țară reprezintă un risc de securitate, că de aia umblă cu SPP după el și nu de capul lui.

Nu știu dacă Bolojan a avut și SPP-ul cu el, au fost niște consultanți care au călătorit cu dumnealui, dar da, nu prea mă simt în siguranță să călătoresc cu copiii într-un zbor unde se află și președintele țării. Gen ce pula mea vină am eu să accept riscurile de securitate prezidențiale. Pentru ca să ce?

Să-l văd la economic? Nu mă interesează.

Să coste mai puțin? Fără nicio glumă, consider că viața familiei mele face mai mult decât toți banii cheltuiți de Joianis pe zboruri în cei zece ani de președinție. Serios că eu nu l-am considerat vreun moment bulangiu pentru zboruri private, ci pentru aroganța de a le trece la secret și a nu da explicații.

Sigur, eu nu îmi permit să zbor privat departe de orice riscuri de securitate ar prezenta un președinte, dar un președinte are opțiunea asta, dacă nu ne considerăm atât de săraci cât să vrem să călătorim ca mine, când sunt singur, la Wizz, cu toate riscurile după noi.