Oltenii suntem cei mai bulangii oameni, efectiv n-ai cum cu noi.
Vorbesc cu un amic cu care n-am mai vorbit de vreme, și el tot ca mine. Că a citit el un articol și că nu-i convine ce-am scris, că are el altă părere.
Zic, OK, eu nu văd lucrurile așa. Că de ce nu schimb, că de ce nu știu ce. Că. Îi explic că aia e părerea mea și că poate să scrie în comentarii părerea lui, de care nu îmi pasă, cum vă spun oricăruia și, plm, dau să trec la subiecte gen ce mai faci, cum mai merge cu fur munca, ăstea.
Că nu, că de ce nu pun pe youtube, că nu mai citește nimeni bloguri în ziua de azi. Mai pun, dar nu vreau și mi-e și lene și nu prea am echipamente să fac audio-video ca lumea și oricum e o povară că nu am platforma mea de video și nu vreau s-o las la youtube. Că da, că sunt niște hoți și pe tema asta am bătut palma.
Că de ce nu pun pe substack. Pe sub ce? Îmi explică ce e, îi explic că e culmea și că n-am nevoie, că am domeniul meu, serverul meu, de ce-aș face aia.
Că acolo merg mai mulți oameni. Și că aș putea să scriu despre.
De ce nu scrii tu? Eventual pe substack-ul ăla, sau unde mai vrei. Că nu, că e platforma altora, că se expune că pe urmă. Aaa, i-auzi , pula mea.
Mă ia capul și-i propun să-i cumpăr un domeniu intr-o țară dubioasă, îi urc un wordpress la mine pe server și n-o să declar nimănui al cui e.
Păi ce, el are timp de astea?! Așa că iau notițe și o să scriu articole cu ce-i pasă omului, na…
Nu că de ce…
Mi se pare corect, normal si elegant.
Bine ca a sugerat youtube si nu alte platforme :)))
Din pacate acolo cam e pt autori faimosi deja – jurnalisti, scriitori etc. Sigur ca nu e o regula asta si probabil sunt si exceptii.
Am țâțele prea urâte pentru platformele ălea.
Nu chiar, sau e mai mult decât atât, e un soi de twitter, mai complicat și momentam mai spălat.
Desigur ca autorii faimoși deja au tracțiune și sunt mai vizibili, asta e normal.