UK: Înotând în căcatul pe care l-am sponsorizat

Ce mi se întâmplă ar putea fi efectul Pygmalion/ Rosenthal, sau profeția autoîmplinită.

Am fost tot timpul susținătorul unei societăți multilateral dezvoltate, că trebuie să învățăm să facem de toate, să fim policalificați, iar complexul ăsta, că e o boală psihică ceva, mi s-a dezvoltat nu în comunism, nu-s fanul lui Ceaușescu, ci în tranziția care mi-a futut copilăria și mie ca întregii generații.
Am văzut cum oameni ieșeau din școală fără să știe să facă nimic util și făceau lucruri pentru bani la care nu erau deplin calificați, că ălea pentru care erau calificați nu erau căutate oricum și ar fi câștigat și mai puțin , sau deloc.
Geaba mi-au spus toți prin școală , de la clasa a IIa până am terminat facultatea că cum zic eu nu e bine, că o să ajung un semidoct să nu știu nimic despre foarte multe lucruri, o vreme am crezut că așa este și cazul, dar ștacheta a scăzut mult de-atunci și sunt fără să vreau la nivel de demiurg în mai multe lucruri, doar pentru că ăia care ar trebui să fie specialiști calificați pe doar un domeniu sunt pielea pulii.

Că asta e și de aici a plecat obsesia mea pentru policalificare.
Paradigma diviziunii muncii și hiperspecializării a plecat de la ideea că sunt prea multe lucruri pe care n-are un om timp să le învețe despre orice, și trebuie să învețe să facă bine UN lucru și așa societatea va fi mai câștigată – profesioniști, și el va fi mai câștigat, va fi mai bine plătit, pentru că productivitate și vom fi toți fantastici și e o munciună sfruntată care nu cred că a funcționat niciodată decât la câteva vârfuri și excepții pe câteva nișe. În rest majoritatea specializaților au ajuns să câștige în timp prost pe principiul reglării pieței, adică dacă e nevoie vine și lume și e mai multă lume decât nevoie și contabilii înțeleg mai bine prețuri decât calitate așa că pula în pizdă.

Pentru a pune sare pe rană formarea profesională – aka educația formală, a fost tot timpul paralelă cu piața muncii și utilitatea și peste asta au intrat mereu nepricepuți pe piață și șansele au crescut ca dacă nu știi de toate măcar la nivel de diriginte de șantier de orice specializare să sugi pula. Că normal că la orice schimbare de bec îți trebuie acum un project menajer sau diriginte de șantier dacă vrei să te asiguri că iese bine.
Eh, eu am mirosit astea de când încă nu aveam 10 ani, mi s-a părut că trăiesc într-o lume plină de proști și nici nu e mai bine acum și trăiam cu ideea că asta e România, dar, ajungând în UK constat că ăștia și recunosc că sunt proști, deci victime perfecte.
Așa că trebuie să-nvăț și să fac de toate, mai multe de toate decât voiam să fac împotriva voinței mele și cu cât sunt mai critice joburile, cu atât trebuie să le învăț mai abitir, indiferent de specializare.
Pe unele specializări mai găsești servicii, dar pe altele nu.

Orice om care stă la casă o să aibă din când în când probleme cu canalizarea înfundată, din dracu știe ce motive. Deși parcă la casa asta, o dată la 2 ani e o problemă specială. La casa din România niciodată în 10 ani e ceva, dar nici nu locuiesc așa de mult acolo.
Oricum nu contează, zici că locuiesc într-un oraș civilizat,la margine, dar orișicât, ai servicii de desfundare de canalizare, nu stai să vină căcatul peste tine.
Prima dată așa a și fost, am observat problemele într-o zi de săptămână, nu erau foarte acute, au devenit acute am sunat pe cineva, a venit a doua zi, că nu era urgent, au rezolvat – 140 de lire, sau ceva – au rezolvat în circa 1 oră. Dar am dat câteva telefoane, n-a fost așa ușor de găsit cineva repede. Asta era în 2023.
Dar m-am înțepat un pic și mi-am luat unelte, că nu se știe.

Bă, totdeauna problemele cele mai urgente mi se întâmplă duminică, eventual la apus.
De data asta venisem cu soția de la o plimbare pe jos și aveam alte planuri, dar cum am ajuns acasă a ținut să-mi spună că s-a înfundat canalizarea.
Așa ajungi să divorțezi din motive politice, uitați-vă la mine.
Nu ”scuză-mă că-ți aduc așa vești proaste la ora asta duminică”, nu nimic, nici ultima urmă de diplomație.
Ea, dacă o întrebi, crede că nu e vina ei, că ce vină are ea că a atunci a observat.
Dacă mă întrebi pe mine eu am altă părere care nu ține de când a observat, dar hai, să trecem peste, că e domeniul meu, pufnesc și mă ocup.

Am luat la rând toate ( sunt mai multe) serviciile de deblocat canalizări care se recomandă că lucrează zi și noapte #247. La celelalte nici nu m-am mai obosit să sun.

La jumătate din ele nu a răspuns nimeni. Nu era miezul nopții, era duminică, dar ora 17:00. Dar la ăștia 247 e altceva. Uneori îmi doresc să locuiesc în SUA.

La cele la care a răspuns cineva, un nene a zis că nu știe pe inginerul lui, că să sun la compania de apă că oferă ei servicii gratuite, dacă e urgență. Oferă o pulă, ăștia sunt mai rău decât Distrigaz în Ferentari, nici nu m-am obosit. L-am întrebat cât costă , în caz că dă de ”inginerul lui”, orice o însemna asta. 180 de lire+TVA. Rezonabil, chiar ieftin pentru duminică seara, dacă ar fi venit cineva. Eram dispus să plătesc ceva gen 500 de lire și cred că, în condițiile ăstea și suma asta va deveni mică, pentru că serviciile de urgență sunt doar cu numele, gen urgențe de la 8:00 la 5:00 Luni – Vineri și și-atunci cu steluțe.

Altă doamnă a zis că momentan toți inginerii sunt ocupați, dar pot să fac rezervare la activitate, cu ceva arvună, și mă transferă ea la un serviciu care să mă ajute să ”manage the situation”. I-am zis să-mi spună ce-nseamnă la ea ”manage the situation” cu canalizarea blocată, că nu înțeleg cu ce vrea să mă ajute.
Că să-mi spună cineva ce pot să fac ca să supraviețuiesc până pot ei să vină și să-mi ofere ”comfort” ( se traduce consolare și asistență psihologică), care apropo, nu era prea curând, cam peste o săptămână așa.

Am întrebat-o dacă chiar e pe bune abordarea asta cu privire la urgențe și am întrebat-o care e rostul unui serviciu 24/7 dacă ești rezervat complet o săptămână, că 24/7 înseamnă altceva. Și a zis că nu, că 24/7 este să mă ghideze ca să ”manage the situation” până când au ei timp. Practic instalatori work from home, coaie. Dar de la ei de acasă, nu de la mine.

Mi s-a zbătut puternic ochiul drept și am închis telefonul fără nicio formalitate, înainte să fiu nevoit să-l adun de pe jos în spasme; de ochi zic. Înainte eram oripilat de asta. Acum doar mă enervează. Mă enervează cât mă costă în țara asta să fiu cam la fel de pe pula mea ca-n România.

La alții și robotului care răspunde pe whatsapp i-a luat 7 minute să zică ceva.

Evident că n-am stat după ei, am început să înjur necontrolat ca orice bărbat, am luat lanterna care are bateriile cam consumate și nici nu luminează maxim de bine, că nu e pentru genul ăsta de activități și m-am dus în magazie unde am găsit uneltele de desfundat și cu o mânușă din cauciuc impermeabil – aveam 2, dar una s-a pierdut, cred, sau era prea noapte și m-am băgat în căcat să rezolv situația ca orice bărbat care este.
Am vrut multilateral dezvoltat, acuma bag multilateral și la toate adâncimile după pofta inimii mele.
Unii ar zice că ăștia ca mine sunt de vină, că din cauza noastră, coaie, nu sunt destui specialiști, că nici nu plătim și ne și băgăm nasul în toate lucrurile și așa are toată lumea impresia că se pricepe la orice.

Dar nu sunt de acord.

Eu am plătit mereu cât s-a cerut, cu excepția cazurilor când n-am avut bani, când n-am plătit nimic că n-aveam ce, dacă alții nu mă plătiseră pe mine să nimic. Că, dacă n-ai, trebuie să te descurci singur, nu te poți aștepta, socialisto-cerșetorist, că vine cineva și-ți face gratis. Dar de destulă vreme am și ce dacă am. Că cine vine face mai prost ca mine, care aparent nu mă pricep. Asta în cazurile când vine cineva.

Vezi screenshotul de mai sus în mai puțin de 1:10h am rezolvat bănănăind mai mult pe întuneric, că i-am zis soției să-mi țină lanterna doar după ce am terminat de înjurat, iar asta a durat ceva. #civilizat

M-a sunat primul nene care a răspuns, a doua zi, luni – că dacă mai am problema, că poate trimite pe cineva marți dimineață.
Nu îmi vine să fiu mârlan de România și să le spun că dacă mai aveam problema pentru care am sunat la un serviciu 24/7 ar trebui să mă cac în capul lui, că n-aș avea unde altundeva , așa că i-am mulțumit și i-am spus că am rezolvat singur. Dar el avea poftă să fie înjurat și nu știa cum.
-Cum adică singur, păi nu era blocată canalizarea?

-Ba era, că n-am sunat duminică seara că aveam poftă de poante.

-Păi și cum ai rezolvat?
-Păi cu un ”plunger with extendable rods” și cu un aparat de curățare și presiune și ce mai e.

-Păi ai așa ceva acasă?

-Da.

-Păi și te pricepi?

Aici deja am devenit bănuitor, nu eram sigur unde merge discuția.

-Nu, nu mă pricep, dar am că atunci când am nevoie urgentă se întâmplă să nu veniți niciunul și trebuie să rezolv. Eu nu vreau să rezolv, că am altă meserie, dar nu-mi dați prea multe opțiuni.

-Da, că duminica nu prea sunt instalatori disponibili.

-Dar marți dimineața sunt, nu?

-De fapt, da, nu prea sunt instalatori disponibili.
Mie îmi produce scurt-circuit răspunsul ăsta știu că alta e situația , dar nu contează. I-am mai mulțumit încă o dată pentru telefon și mi-am văzut de treabă.

Și am încheiat misiunea cu un rictus psihotic, nu că nu se găsesc instalatori, dă-i în pula mea de lepre, ci din motive mai domestice, din ălea care te dau la știri ca abuzator de femei și astea.

Că tot strâng o grămadă de unelte și soția tot mă apostrofează că ”iar a venit un colet!”, ba de la amazon , ba de la ebay, dar când stă căcatul să ne intre în casă mă informează așa sumar duminică seara, fără menajamente, ca și cum ar trebui să am soluția la degetul mic, dar nu și sculele necesare comandate de dinainte.
Mâine vă dau alta din România – unde tot io sunt 247-le și nici măcar la mine. Stay tooned. Nu mâine că e 1 Decembrie , trebuie să bag ceva de paradă. Poimâine.