Mi-am făcut aplicație meteo – ca să măsor încălzirea globală

Pentru Statia mea meteo. Adică pentru datele din ea. A se citi a făcut-o Gemini, eu doar i-am spus ce și cum, în timp ce lucram alte chestii .
Că de ce aveam eu nevoie , că există deja aplicație meteo pe site-ul lor accesibilă și de pe telefon,când vor ei și datele sunt prezentate cum vor ei, normal.
E doar începutul. Mă bate gâdul să mi-o separe de restul aplicației personale și s-o pun la liber pe Github – habar nu am dacă o fi cineva interesat. Dracu știe.

I-am arătat-o soției, nici nu și-a menținut atenția mai mult de un minut așa din politețe, să nu mă trimită învârtindu-mă.
I-am arătat-o unui copil. Tot cam aia.
N-ai cu cine.
Așa că o arăt la străini, măcar nu m-aștept la mai mult.

Am folosit API-ul ălora de la WU ca să iau datele și le pun în baza mea de date și mă joc cu ele de acolo.
Am un script pitong care le ia pe fiecare zi, de mai multe ori și se mai iau, dacă e nevoie ( adică nu-i nimic recent) când accesez aplicația. Fac asta că am număr de accesări de API-uri pe zi limitat.

Am încărcat toate datele pe toți anii cu alt script pitong.

Arată cam așa pentru datele zilnice.

Partea interesantă o reprezintă agregarea statistică a datelor când analizez date pe o lună , să zicem.

O poză face o mie de cuvinte, dar un clip video are circa 24 de poze pe secundă – în câteva cuvinte detaliile.
Dacă nu mi se face lene s-o dezintegrez din pachetul meu de aplicații am s-o urc undeva pe Github .
Bine, zic și io așa, nu cred că e nimeni interesat de asta în idea în care, dacă vrei îți poți face și tu mâine o aplicație ca asta, cu resursele de azi .
Planul meu, totuși, e altul. Asta e un preambul pentru o aplicație similară pentru homeassistant – că acolo e mișto un plugin de la stația meteo – părerea mea. Dar mai e până acolo.

După care am adăugat și niște comparații pe ani. Aici e șmecheria, ca să dovedim lumii că încăzirea globulară nu există, e o minciună! Și Pământul e plat.
Ăsta e 2026 până acum ( acuma când scriu io). Zero zile de 40+ la 15 iulie. Not great, not terrible.

Ăsta e 2025. De aici începe joaca. În 2025 s-a stricat ceva prin iulie – internetul adică, la o furtună, anul ăsta prin martie, în 2024 tot prin iulie – asta e , nu sunt INMH.

Ăsta e 2024.

Ăsta e 2023 .

O să ne vedem în 2033 cu detalii, care mai trăiți, Anul ăsta, dacă mă ajută bunuțul dumnezeu să nu comenteze soția vreau să-mi pun o stație meteo, pentru comparație și în UK. Și poate mai pun una în România. Vedem. Negociem, discutăm.

Dacă mă întrebi pe mine, fiecare școală generală ar trebui să aibă una și să învețe copiii să facă software să analizeze software pentru ea.
Yeah , right. Puneți-mă ministru la școale.

În încheiere, ce verific eu sunt niște ipoteze de corelație a anilor calzi cu ciclurile solare și El Nino, aparte de încălzirea globală.
Există un curent de spermatozoizi romulani, dar nu numai, care văd că anul ăsta e un an mai rece – bucurați-vă, în pula mea, de el, broaște fierte care sunteți, degrabă să ragă că ”cieee încălzire globală, mă!”

Probabil că nu-nțeleg oricum ce zic eu aici și dacă ar înțelege n-ar citi, dar nu știi niciodată.
Ciclul solar a avut un maxim în anul 2025 – super maxim, dacă mă întrebi pe mine, iar acum a luat-o ușor , ușor la vale.

Nu a fost cel mai maxim din istorie , vezi anii 1960. De exemplu.

Problema e însă că ne uităm la un ciclu solar suprapus pe un efect de seră în creștere.
Influența CO2-ului în atmosferă asupra temperaturii, nu e liniară – mă rog, asupra capacității de retenție a căldurii.
E o formulă care definește o mărime – forța radiantă F – de prin anii 1960, nu mă spânzurați dacă nu e cea mai precisă, că nu-s meteor olog d-ăsta.
ΔF = 5.35 × ln(C / C₀) 

Și dacă suprapui efectele iese ceva de genul ăsta, nu vă uitați la detaliile de amplitudine a radianței , că nu alea sunt importante ci patternul sub care evoluează anvelopa funcției ăștia din graficul mov.

Suprapunerile pe ciclul solar vor da în continuare ani mai reci, sau șiruri de ani mai reci și mai calzi, dar pe măsură ce concentrația de CO2 tot crește – spuneți-i efect de seră, că pot fi și alte gaze, inclusiv vapori de apă din atmosferă – anii mai reci vor deveni mai rari ( cred că se vede deja), iar asta e important, că e factor amplificator – adică noi măsurăm CO2, dar pe măsură ce se încălzește planeta crește concentrația de vapori de apă în atmosferă iar ACUM, concentrația asta de vapori de apă, de care nu scăpăm , e autogenerată e responsabilă pentru cam jumătate din efectul de seră.

La toate astea se adună efectele elNino, care pentru Europa sunt doar indirecte dar sunt. Maximul solar trecut a fost precedat de un ElNino crescut in 2024. În principiu, shiftul de patternuri din furtunile din atlantic, care ajung prin Sudul Europei și parțial influențează precipitațiile din Sudul României , duce la ani mai secetoși în Sudul Europei, dar nu e musai așa, că contează mai mult factorii localizați, adică nivelul de gheață din Oceanul Arctic și temperaturile la suprafață din Atlantic – dar ideea e că, în cazul ăsta, cel puțin există o corelație.
Și ideea e că și efectele elNino, peste timp par să crească în amplitundine, nu la fel de vizibil , că ele măsoară diferențe de înălțime la suprafața oceanului, iar diferențele ăstea nu pot fi influențate liniar, că-s funcții de expansiune volumetrică, adică sunt de ordinul a radical de ordinul trei din expansiunea volumetrică.

Ce vreau să spun ? Să vă montați aer condiționat, dacă vreți să mai vorbim, adică să am io cu cine, prin 2035 încolo.