Tehnologia greșită

Acum vreo săptămână, nu știu exact cand, da’ eram în București la Mega, am văzut o chestie tare.

O domnișoară cu două coșuri pline ( se cam chinuia cu ele ) întreabă casiera dacă poate să îi facă două bonuri. Poate, normal că poate.

Am mai văzut de-astea, poate cumperi ceva pentru altcineva, ceva normal. Ce m-a mirat a fost că am văzut că în ambele coșuri avea în principiu crănțănele și băuturi ( și alcoale și ne). Și o cutie de prezervative.

Și nu erau așezate intr-o anume ordine. Și că a avut un bon de 90 și ceva de lei și unul de 80 . Și a plătit cu cardul. Contactless. Mie îmi sar in ochi detaliile astea. Am platit și eu, iar când am ieșit eu pusese sacoșele într-un BMW și se urca in spate. Mă întrebam al cui o fi cardul ăla.

În fine, am golit eu sume mai mari, lol, nu mă rodea nevoia să sun la poliție sau ceva, mă gândeam doar așa. Și am uitat.

Mai devreme am fost sa cumpăr eu niste beuturi iși crănțănele și cum mă uitam la vinurile disponibile in magazinul sătesc – nu râdeți că au de unele bunicele, o doamnă și un puști discută lângă mine.

Doamna :

-Hai ia-i și lu’ ăla ceva ieftin, că pe urmă face gură dacă-l ținem pe uscat.

Puștanul:

-Tata zisese să îi luăm un vin bun .

Doamna:

-Eeee, ce crezi că ăsta îi stă în gât ? Uite, ăsta la 12 lei ce are ?

Puștanul:

-Hai măcar să i-o luăm pe ăsta la 15, că e ziua lui și are măcar sticla mai frumoasă.

…Nu știu ce bugete au fiecare nu mă bag să discut de calitatea vinului pe care îl consumă, de aia e pentru toate buzunarele. Dar mă întâlnesc din nou cu ăia la casă. Mă întreabă vânzătoarea dacă cardul meu roz de Telekom e de bancă sau de bonuri de masă, lol , și dacă e contactless. Cum aude de card doamna se activează :

-Sună-l, mă, pe tac-tău să ne dea pinul de la card.

Moment în care am simțit că pică cerul pe mine.

Cum a auzit de contactless a intrebat-o pe casieră:

-Daca e până în 100 de lei nu îmi trebuie pinul?

-Nu. Dar putem să vă facem două bonuri dacă depășește .

Moment în care au căzut două ceruri pe mine. Dar două ceruri erau prea subțiri in capul meu și “doamna” îi spune lu’ fixo :

– Tine coșul, atunci, să mă duc să îmi iau și o cremă de mâini, că auzi că ne face două bonuri .

Bă, știu cum e să aibă și sotia cardul tău, în curând și copiii, adică are și pinul, să nu se mai chinuie cu zece bonuri la fiecare cumpărătură, dar dacă vine acasă cu poșircă și de ziua mea ( nu că sărbătoresc evenimentele de genul ) îmi bag pula și plec în lume.