De ce se nasc si se cresc copii?

Legat de stirea “bomba“. Nu e nicio bomba, bai, doar nu priviti lucrurile in contextul corect.

Copiilor li se baga in cap de la nastere ideea falsa ca ei sunt adusi in lumea asta pentru binele lor, pentru ca cineva nu mai poate de nevoia de a-i sterge la cur si a avea grija de ei. Minunile pizdii.

Si nu, nu e asa. Copiii sunt facuti pentru foloase, sau in diferite conjuncturi . Copiii sunt nascuti pentru a fi construiti ca membri ai unor familii sau pentru a servi unor alte interese.

Serios. Eu imi iubesc copiii, insa niciunul dintre ei nu a venit pe lume pentru ca nu mai aveam eu ce sa fac cu banii sau cu timpul liber si nu stiam pe ce sa le cheltui. Nici nu au fost rezultatul QC-ului prost al alora de la Durex, ci a fost planificat. Dar a fost pentru ca vrem eu si mai ales sotia chestii . Nu intru in detalii ca se supara doamna.

Cei care infiaza copii, tot asa, au niste probleme psihologice de rezolvat, anumite goluri si lipsuri, pe care vor sa le trateze asa. Pula mea, am auzit ca in US medicii sunt scumpi, chiar si psihologii.

In ecosistemul asta, desi nu ar trebui, sunt si copii care ajung sa fie nedoriti. Fie din prostie, fie pentru ca viata nu evolueaza asa cum te astepti. Aia ajung la stat.

Pe vremea mea , un copil crescut de stat din mila si responsabilitate sociala stia clar ca nu e un copil dorit, ca e acolo doar pentru ca statul zice ca nu-i ok sa-i lasi singuri pe strada ca se transforma in monstri si ei si societatea.

Si acel copil suferea zilnic pentru asta, lucru care ii facea pe unii mai buni, pe unii mai rai, in functie de forta de dinauntrul fiecaruia, dar pe majoritatea ii facea mai puternici.

Si desi asa e si acum, ne disimulam caracterul ignorant cu diferite interese artificial create. Cum ar fi interesul asistentului maternal.

Acum statul plateste femeile astea ( daca-s si barbati sa ma scuzati) sa creasca niste copii care nu-s ai lor din nastere, fata de care nu au obligatii intrinseci. Doar ca, dupa o vreme, statul vrea sa isi mai taie din costuri si considera ca s-a legat o anumita coeziune intre asistenta maternala si copil si ii propune posibilitatea adoptiei. Altfel, copilul trebuie sa treaca in sarcina altcuiva, statul vrea sa se degreveze de costuri, cumva normal, ca nu statul l-a facut.

Asistentele maternale, in mod regulat, refuza adoptiile, ca ele fac o munca cinstita pe bani acolo, nu-s societati caritabile – cele mai multe nici nu si-ar permite.

Ele se poarta decent cu copiii pentru ca au un interes legitim in asta. Pe vremea cand treaba asta era doar un job infect si lucrau in ture la un camin de copii si erau prost platite si fara vreo responsabiliate, cu greu i-ar fi putut vreunul dintre subiecti spune mama vreunei asistente maternale. Erau majoritatea doar niste jigodii cu un job prost platit, ca n-au fost in stare de unul mai bun.

Interesul material schimba comportamentul uman. Nu neaparat caracterul, dar comportamentul, da.

Daca le iei interesul ala, se intampla ceea ce este natural. Da, poate vor copilul, coeziunea aia poate e acolo, dar vor si banii, ca altfel mor de foame. Pe de alta parte, cineva se ofera sa preia costurile cu cresterea copilului aluia nefericit, iar statul este interesat direct de asta.

Si problema e una singura. Nu, nu e o problema ca vin mascatii si tarasc boracul impotriva vointei lui la noua familie. Pai cine pizda ma-sii e boracul ala sa i se respecte dorintele, gen are cumva mijloacele materiale de a se intretine? Si care dorinte din moment ce tutorele pe care-l viseaza el a refuzat in clar posibilitatea de a adopta copilul?

Nu? Atunci, sa fie fericit ca nu vine un belgian sa-i faca un control rectal cu pula sculata ca sa-si plateasca cinstit masa si casa, ca orice om in lumea asta, nu ca “eu vreau sa raman cu ~mama~”.

Nu e o problema ca de ce il vor americanii. Gen, ba, esti nebun? Da ala a fost afisat doar la bursa de transferuri de la NY? La Bucuresti nimic-nimic? Noi romulanii, daca vrem copii ne facem, nu ne trebuie “d-aia”. Cu tehnologie in vitro, cu pe dracu ghem, noi nu crestem tiganii altora, doar pe ai nostri.

Pe de alta parte poate nu stiti cat costa sa nasti un copil in US, probabil, lol. Incep de la 32000 de parai, asta daca e totul cool, si nasti ca si cum ai putea, de fapt, naste si acasa. Daca e mai complicat, mai pui 50k, 100k, banii sunt doar numere. Ar trebui sa li-i vindem, iar aici sunt serios. Pai in Romania nasti in conditii de lux cu 2000 de euro. Or ca spaga, ori ca clinica privata. Lux am zis.

Presupun ca discutiile in familiile din US sunt la modul:

-Draga, vrei sa facem un copil?

-Nu, draga, ca nu-mi rup eu pizda si amandoi portofelele pentru asta. Sunt destui fraieri care fac copii in Romania si nu ii vor. Mergem acolo si luam unul gata facut, care nici nu se mai caca pe el.

Si pot sa respect asta, americanii sunt practici dintotdeauna. E o treaba de “cat e halatul?”

Partea proasta e ca statul e fraier si ii da “de pomana” doar ca sa scape de costuri, cand ar fi loc si sa ceara 5-6000 de dolari acolo, sa aiba de traseu. Macar pe aia vandabili.

Si atunci unde e problema?

Problema e aia de mai sus, ca mintim copiii ca ei apar pe lumea asta ca ar avea vreo valoare intrinseca, nu ca motivele pentru care-i facem sunt egoiste si conjuncturale si ca rezonabil e ca daca vor ceva de la viata lor tre’ sa-si cam “castige painea”.

Daca ar fi dupa mine, copiilor li s-ar repeta constant in urechi de la nastere “Prietene, cand te-ai nascut ai primit o sansa. Ce faci cu sansa aia te priveste, dar ca sa ti se ofere ce ai nevoie tre’ sa fii valoare. Altfel, belesti pula ca nu te vrea nimeni. “

Si as da-o pe fetita asta exemplu.

28 Replies to “De ce se nasc si se cresc copii?”

  1. Daca nu era tipa in America nu era niciun subiect. :)) Adica ii doare in cot de fetita aia dar le place sa se infoaie ca ceee, nu e mai bine la noi ca in America? Acolo oamenii oricum te folosesc pt spare parts.

  2. Pe mine ma amuză ca la ăla de a împușcat un polițist s-au dus patru inși cu mâinile in buzunar pe principiul te-am găsit, da-te prins, iar aici nu au riscat nimic,

  3. Aș modifica puțin ultima propoziție. Nu prietene când te-ai născut ai primit o șansă, ci prietene când te-ai născut ți -a început calvarul,vezi că te-am făcut pentru x motive.

  4. Un mare bravo pentru onestitate si raportarea la realitate :)) Adevarul prea putin spus e ca majoritatea se trezesc cu copii ca asa vor doamnele de langa, mai devreme sau mai tarziu ‘convinsi’ in functie de abilitati.

    Dar, perspectiva copilului (pe care ar putea sa ti o sopteasca in ureche permanent cand intinde mana dupa bani) e una singura: nu el a cerut sa se nasca. Nici un copil nu cere sa se nasca ci … sunt un el si o ea nu neaparat ‘adulti’ pe acolo. De unde si responsabilitatea implicata, iar cand asta lipseste, intervine statul asa cum isi baga coada in orice de multe ori foarte prost.

    La cate acte si verificari sunt cerute intr-o adoptie ai putea sa spui ca e vanzare indirecta. Adica statu nu cere suma fixa pe copil ci diverse ‘taxe de timbru’… camuflate in binele copilului sa fie sigur ca nu se trezeste iar cu el pe cap.

    Nu cred ca are treaba cu costul nasterii. Gandeste te cate zeci, sute de mii $$ costa sa l aduci pe picioarele lui pana pe la 18-20 jde ani, cat $$$ consuma intre timp. Si daca se imbolnaveste sau poate divortezi intre timp… te vede dumnezeu.

    Posibil ca in cazul adoptiei motivatia sa nu difere f mult de ideea de a avea copii in mod natural si din diverse motive nu (mai) poti. Adica undeva intre disperare si naivitate dar o mult mai mare de lipsa de egoism gen sa dai o sansa cuiva nedorit de nimeni, un ‘pet’ vorbitor.

  5. Cred ca oamenii fac copii ca sa o faca si pe asta. Sa vada cum e. Oricum nimeni nu stie in ce se baga, si e totul vandut in culori roz, nu maro. Bine, ramane intrebarea de fac oamenii mai multi copii. :))

    Un copil nu costa asa de mult. Dovada, toti saracii isi permit cate 7. Un copil misto si fericit, well, asta e alta socoteala…

  6. @Stropic: A fost o campanie media misto, totusi :). De ce fac oamenii copii, in general, nu ma bag, treaba lor. Acolo unde isi permit 7, nu costa mult. Da’ aia ii fac ca sunt anticonceptionalele/ prezervativele prea scumpe si pur si simplu refuza sa se confrunte cu costurile .
    @Doru Vlad: E din nou, un exercitiu prost de imagine. Doar atat.
    @CID: Nu-s de acord cu asta. Majoritatea copiilor au o viata ok acum, trebuie doar sa stie ca nimic nu pica din cer si lumea nu-i plina de floricele. Daca ii spui asta unui copil e ca si cum l-ai invita sa se sinucida, ca ajunge la ce spune Buruc

    @Buruc: Stiu care e perspectiva copilului, le-am spus-o si eu parintilor mei si practic si-au manifestat durerea in pula.
    Gen , da , coaie, te-am facut. Nu-ti convine? Hai, valea, reset, cauta-ti o grinda si nu ma mai fute la creier, ai oricand dreptul sa iti revoci nasterea si fara vaicareli.
    Legat de costuri, bai, consuma, dar conteaza cand nasterea costa 50-100k.
    Uite, ambii nostri copii nu cred ca au consumat pana acum , doar pentru ei, resurse de $50k si sunt niste ani buni.

  7. Uite, ambii nostri copii nu cred ca au consumat pana acum , doar pentru ei, resurse de $50k si sunt niste ani buni.

    Depinde. Daca iei in calcul doar chestiile directe, POATE ca nu. Daca le calculezi si pe cele indirecte, aproape sigur da – chiar si aia crescuti in Romulania.

    Cand vorbesc de costurile indirecte, ma refer la costurile pe care nu le-ai avea daca n-ai avea copii. De exemplu, voi aveati un apartament de coispe camere in zona X. Fara copii, ar fi fost de ajuns unul mai mic (2 camere – 1 bed) in aproximativ orice zona. Fara copii, ar fi fost de ajuns orice Dacie sau plm. Cu copii, ai luat altceva, sa poata aia mici sa se intinda in spate etc. Si, bineinteles, cu copii si plm, ai in mod constant alte costuri. De la haleala, toale, scoli, plimbari/excursii, doctori, jucarii si ce mai vrei tu.

    In sensul asta te poti uita la cat te-ar costa pe tine sa stai doar cu sotia in zona in care stati, la ceva 1 bed flat. Ca doar nu v-ar trebui coispe camere doar pentru voi doi. Apoi sa vezi care-i diferenta in bani. Si la council tax. Si la restu’. Si cred c-o sa descoperi ca-n cativa ani sari la suma aia de 50k fara efort – fara a mai calcula restu’ treburilor.

    Costurile directe (pampers si plmuri) sunt mici, overall. Da’ alea indirecte sunt cam sinistre. Daca vrei un exemplu de cost indirect, uite, masina in cazul meu. Fara copil, nu avea nevasta-mea ce sa duca la gradinita -> nu-mi busea masina -> aveam si-acum vauxhallul si nici gand de masina asta. Si restu’ care-s documentate mai sus (chirie/rate, “intretinere”). Ca plm, la mine-n zona 1 bed flat e acum e 140k. Casa la 300k. Paaaaiiii, 50k ar fi fost parfum…

  8. Fara copii, ar fi fost de ajuns unul mai mic (2 camere – 1 bed) in aproximativ orice zona.

    Asta nu. E investitie, ca nu tocesc copiii casa aia. Da, a costat bani, nu era nevoie , dar e investitie. Cat de curand imi iau banii inapoi, gen. Cu profit. Ar trebui sa le multumesc copiilor, daca le punem problema asa. Un cost ar fi sa le cumpar lor o (cate o ) casa. Da’ n-am ajuns acolo.

    Fara copii, ar fi fost de ajuns orice Dacie sau plm. Cu copii, ai luat altceva, sa poata aia mici sa se intinda in spate etc

    Asta da si nu. Am luat rable mari dar nu cele mai scumpe. Ar fi fost de ajuns o Dacie, dar multi colegi care nu aveau copii rulau cu rable mai scumpe (chit ca majoritatea mai mici) deci nu prea e nimic de pus in carca copiilor.
    Daca e ceva de spus pe tema masinii e ca mie mi-a placut intotdeauna o decapotabila cu doua locuri. Nu-i treaba de bani, de alte compromisuri.

    In sensul asta te poti uita la cat te-ar costa pe tine sa stai doar cu sotia in zona in care stati, la ceva 1 bed flat. Ca doar nu v-ar trebui coispe camere doar pentru voi doi.

    -500 pe luna, ca as sta in 1 bed, da’ frumos pe malul Tamisei, ca de ce nu. N-am ajuns la 50k nici cu alea. Inca.
    Dar pui problema gresit. N-as avea nevoie sa fiu aici si ar fi moca. Ce pula mea imi trebuie mie astea?

    Ce spun e ca nu e ok sa pui upgrade-ul vietii pe seama copiilor. Chit ca ei sunt motivul/cauza. Pana una alta iti tarasti si tu curu’ in Mercedes. N-aveai nevoie de upgrade ok, dar e mai bine cu el. Nu-i ca si cand tu te plimbi cu bicicleta si copilul cu Mercedes. Sau tu stai la subsol si copilul in casa de 3 beds.

  9. Am pe cineva in familie care, dupa ce a crescut cu succes 4 copii care au tulit-o de acasa, a zis sa se faca asistenta maternala sa isi umple timpul si casa, si in final a ajuns sa adopte unul sau doi dintre ei.

    intre timp avem stirea de mai jos si a trecut fara tam-tam; nici macar mooie olanda ca nu ne vrea in Schengen 🙂
    https://www.hotnews.ro/stiri-esential-23204361-olandez-71-ani-acuzat-racolat-ultimii-4-ani-minore-din-judetele-mures-sibiu-arestat-pentru-pornografie-infantila-sex-minori.htm?nomobile=

  10. Ce spun e ca nu e ok sa pui upgrade-ul vietii pe seama copiilor.

    Tu poti privi treaba pe post de investitie, presupun ca se aplica atunci cand cumperi ceva. Da’ tu inchiriezi, din ce-nteleg. Si pac, -500 la chirie (da’ de fapt ar mai fi un -100 sau -200 pe langa aia doar asa, la incalzire si electricitate si plm, trust me). Si la iesiri la fel, inca un minus si plm. Tu le poti privi pe post de investitie, treaba ta, nu comentez planurile fiecaruia. Zic doar ca SUNT niste costuri in plus.

    Eu ti-am zis ca-s costuri indirecte. Nu “le arunc in spinarea” boracilor, cum ar veni. Nu-i vorba ca “eu merg cu bicicleta pe langa Mercedes”. E vorba de faptul ca fara borac, inca aveam Vauxhallu’. Ca p-ala l-a facut nevasta acordeon cand ducea boracu’ la gradinita, deci…there you go. Si eu mergeam foarte relaxat in Vauxhall, ca nu m-am nascut in Mercedes. Iar cand ala a fost facut acordeon, am luat Mercedes ca trebuia ceva safe, sa nu le duc mancare la spital, gen.

    Tu poti privi treaba si pe post de investitie, cum ziceam. Da’ mie nu mi se pare ca-i cazul. Si nu mi se pare ca-i nici “upgrade”. Gen ce pula mea de upgrade e faptul ca am 3 dormitoare, sa zicem? Ce, dorm in toate 3? Pentru mine nu-i un upgrade, e doar mai multa munca (ca mai dai cu un aspirator, mai plm) si inseamna costuri mai mari (ca trebuie renovate si incalzite si alea). Deci mnu.

    Anyway, nu ziceam chestiile de mai sus in sensul de “omfg, ce nasol e cu copii”. Spuneam chestiile astea in ideea ca rupi 50k lejer de tot cu un copil. Asa, in cativa ani. Asta cu unul. Cu doi…tragem cortina.

    Dar pui problema gresit. N-as avea nevoie sa fiu aici si ar fi moca. Ce pula mea imi trebuie mie astea?

    Pai, vezi? Exact ce-ti spuneam cu costurile indirecte. Tie nu ti-ar trebui astea deloc. Deci, de fapt, nu e -500, ci de -1500. Lunar. Adica vreo 18k pe an. Doar din chirie. Facturile? Inca 300-400 pe luna. Iesiri si plm? Inca “doar tu stii cat” pe luna. In doi ani, cam ajungi la aia 50k cu restu’ costurilor. Poate chiar intr-un an. Lejer. Ca, fara copii, tu stateai in ceva 1 bed/2 camere in Bucuresti/Valcea/Vascauti si te durea-n pula, ca n-aveai rate/chirie. Plus c-aveai porcu’ pus pe tren de Craciun de taica-tu, nu?

    ce vreau sa spun e ca spargi 50k lejer din cauza lor. Tu poti s-o privesti si ca pe-un upgrade (ca totusi Reading nu-i Valcea), dar…

  11. Eu cred ca toata lumea era muuult mai saraca daca nu voia/avea copii. Ca se gandeau – “pentru ce ma strofoc eu atat?”. Bine, mai conteaza acolo o vacanta, o casa, nu zic nu, dar in mare cred ca si-ar baga enorm de multa lume piciorul daca nu ar fi copiii.

  12. Stropic te asigur ca dacă nu îl avem pe Puță junior eram muuuult mai bogat. Te întreb și pe tine, cum i-am întrebat pe alții. Ai idee cât costă un set Brio? Sau mâncarea sănătoasă? Sau o grădiniță care e chiar grădiniță? Comparativ cu facultatea mea aia e costat echivalentul banilor pentru semințe. Da un copil te poate ține sub presiune dacă ești lepră, dar la cat de lepră sunt mie îmi plac si niște chestii scumpe si faptul ca nu trebuie să îmi tremure mâna când dau 3000E e suficient să ma facă sa nu cad pe tanjeală.
    @ Catalin Da am realizat și eu că s-a vrut un exercițiu dar nu s-au gândit la toate consecințele și le-a ieșit tot prost și penibil, atât de idioți pot fi!

  13. Doru Vlad, habar nu am cat costa un set Brio, sau ce e, dar inteleg ce spui. Costa, normal.

    Dar nu, nu cred ca erai mai bogat in sensul ca puneai banii la ciorap sau ii investeai. E minunat ca iti permiti, dar ii cheltuiai probabil in mare pe alte chestii. Aveai probabil un ceas mai scump, alte doua vacante pe an, eu stiu ce alte chestii. Pe principiul “dar eu pentru cine strang asa”, iti luai cu atat mai mult tot ce iti placea.

    Acum na, ca te faceau mai fericit sau nu chestiile alea, let’s not go there. Zic doar ca nu i-ai fi pus deoparte sa ii scoti acum cash pe masa, ci ai fost mai carpe diem asa.

  14. Pai banii ăia s-ar fi strâns chiar la ciorap că ce am vrut să îmi iau am cam facut-o. Da poate mai băgam o vacanță dar e cu un semn de întrebare că m-a limitat timpul ( alta variabilă fututa de copil în plm cand depinzi și de școala lui). Vorba unui coleg, sa vezi ce frustrant e ca nu mai e așa de retard și poate merge cu el peste tot și chiar să te relaxezi fără a sta tot timpul cu ochii pe el și ce să vezi nu poți că școală. Nu vreau sa fiu înțeles greșit, îmi iubesc boracul, l-am dorit si îmi asum creșterea lui, dar avantajele alea de pe urma lui imi e greu sa le văd. Chiar si atunci cand le expune așa chirurgical Cătălin. Am vb asta și cu ai mei, wi zic ca faptul ca au nepoții sănătoși si fericiți merită gaura neagră financiara și psihică care am fost. Probabil sora mea a generat costuri mult reduse caci acum au grija și de nepoata mea!

  15. ~15k euro am dat pe grădinița copilului. În București. Un Golf. La Londra ar fi fost Jagular. 😀

  16. @fullmetal – pai daca alea gratis de la stat nu-ti mai plac, baga bani .
    Pe noi ne-a costat tot cam atat, gradinita. Dar lei si pentru 2 copii adunat:).

  17. Alea de la stat se cam închid pe la 17, nu puteam ajunge la ora aia. Și doar de aia muncim mai mult, să câștigăm mai mult, ca să-i putem plăti pe alții să stea cu copiii noștri. Așa merge treaba.

  18. Tu stii cum merge, nu ma bag . Noi nu suntem in sistemul asta.
    Daca imi spui ca tre’ sa muncim mai mult si sa platim ca sa nu ne vedem copiii si mai mult timp, nu stiu altii da’ io ori ii dau la stat, sa-i ia in pula mea de tot, daca tot nu mai locuiesc cu noi, ori bag pula si-ascult manele, nu sunt din filmul asta :)).

  19. @Catalinx: nici chiar asa. pai fff multe joburi sunt 9-5. Plus cat faci pe drum…ajungi sa nu il poti lua la 17.

    Stiu ca poti lucra pe alt program, de acasa etc. Dar nu peste tot se poate, ca poate esti medic sau stewardesa.

    Una peste alta nu e ideal, dar nici asa grav sa-l dai inapoi. :))

  20. @Stropic: Copilul are 2 parinti. Si poate si bunici.
    Tu-mi spui ca nu se poate ca niciunul din parinti sa fie cu copilul, eu inteleg asta ca nu toti suntem eu si sotia si nici eu nu-s mereu. Intrebarea mea simpla e atunci: la ce-ti trebuie, daca tot nu-i cu tine?
    De ce dracului faci copii, sa platesti pe unii sa ti-l creasca, ca sa ce? Ca de bucurat de ei inteleg ca nu prea .

    De asta zic ce zic. Bai, copilul eu l-am facut pentru familie, orice inseamna familia. Sa ne ocupam noi de ei. Nu neaparat eu, sau mereu eu. Da’ are parinti, bunici. Daca nu, ce pula mea mi-ar fi trebuit mie copii? Sa dau de munca unor straini sa-l creasca ei cum se pricep mai bine si pentru stat? Ete pula, nu. Daca tot nu ne vede si ne instrainam, vira taica, si-asa cand o sa fiu bosorog o sa isi aduca aminte doar ca eram ala care il lasa de dimineata pana seara la after/pre/between school .

    *Stiu ca unii dintre voi va multumiti si cu mai putin, plm , foarte bine. Eu nu, ca stiu cat ma costa si ce facem noi aici, risipa de resurse?

  21. @catalinx: pai simplu, pentru ca speri la mai bine.

    trec peste varianta de nici nu te gandesti la progra sau aia de il faci sa intri in randul lumii sau ca s-a intamplat, sau, sau, sau, ca n-are sens.

    Dar gandeste-te asa. Sa zicem ca nici tu nici nevasta nu aveti program flexibil, si bunicii sunt departe.

    Ai putea sa amani copilul pana macar unul din voi are programul ok, asa ar fi cel mai logic, dar stii, aveti 30 si ceva de ani amandoi.

    Ce faci, renunti de tot la facut copii, sau zici hai sa vedem, ne descurcam intr-un fel? Nu stiu daca e vorba de multumit cu putin cat de alegerea asta concreta.

    Deci te apuci acum de invatat/aplicat pt alt job sa ai timp pt copil, dar dureaza, nu merge chiar instant, si pana atunci il lasi la cresa normal. Si iti pui sperantele in weekenduri si vacante.

    Stiu, ideal ar fi sa le ai gata conditiile astea din timp. Sper la mine sa nu fie cazul, dar daca nu s-ar putea, si eu as alege la fel. E greu sa ai absolut toate conditiile din lume inainte, te mai si arunci in gol putin, ca sa nu ajungi ca in idiocracy.

  22. Io sunt sigur ca am avut MULT mai putin decat toate conditiile din lume, mai putin decat au majoritatea sigur, cand m-am apucat de chestia asta. Mult mai putin. Sotia a zis ca vrea copii si si-a asumat parte din rol. Altfel, daca auzem discutii despre cariera, eu vreau sa merg la birou si sa lasam copiii la cresa, atunci lasa dracu’ copiii ca tu nu vrei copii vrei alte alea, mie mi-e oricum mai bine fara obligatii.

    Da’ eu cand aud de cariera, copiii pot sa stea la cresa si alte d-astea, sau ca toata lumea face asa, ma apuca un ras isteric, gen – maaaaa pis pe cariera voastra si pe ce visati voi acolo, bai.

    Ori avem copii, ori nu. Da, ma duc eu la munca, la razboi, la furat, la puscarie, unde-o fi nevoie, sa fac bani, dar nu plecam amandoi de nebuni ca pentru cine pula mea muncim, atunci?
    Daca plecam amandoi, gasim un bunic, daca nu, lasa, taica, da-i in pula mea de bani, am facut copii sa ne bucuram un pic de ei, ca n-am eu incredere ca imi dau ei cana aia de apa la batranete, hai sa vedem ce facem acum.

    Don’t go with the flow :).

  23. Mda si care e diferenta ca ii parchezi la un bunic sau la cresa pe bani ? In principiu nici una dar asta e mersul iar cine n are bunici sa si cumpere (servicii)…
    Parerile sunt in general de la barbati care aduc banu in familie si au facut copii mai de dragul consoartelor. Dar intre femei una fara copii e privita un pic ‘cah’ de unde si ‘presiunea’. Si atunci … te arunci in gol cum zicea cineva mai sus si speri ca va merge, ca va fi bine.
    Iar statistica era pe copii abandonati prin orfelinate si nu la numar de avorturi gen cand te prinzi mai devreme ca n are cum sa mearga treaba sau nu ti permiti

  24. Bunicii sunt familia ta si familia copiilor tai, boss. Bunicii ii educa in spiritul familiei. Tu cu cine ai vrea sa dezvolte copilul tau cele mai puternice legaturi sociale, cu niste straini sau cu ai tai ?
    Cu exceptia cazului in care ai mai incredere sa iti lasi copiii cu niste straini decat cu ai tai, sau pur si simplu nu se poate, caz in care tough shit, plm.
    Consider ca e imperios necesar pentru dezvoltarea valorilor familiei ca bunicii sa aiba contact cu nepotii, un rol in viata lor, sa inteleaga ce-s alea “lineage”, “heritage”, de ce suntem noi ( oricare noi) smecheri ca familie fata de altii, ce valori si ce slabiciuni avem, ca sa nu ai mai tarziu surprize ca vine fi-tu sau fi-ta acasa cu un maronas bombalau, ca “asta ce-are tata, daca eu il iubesc? Ca noi am invatat la scoala ca diversity & shit.”
    Sau cu un prostan cu gene mai proaste ca ale noastre, sau cu un dracu’ stie cine, doar ca fute bine si ca ce pula mea te intereseaza pe tine cu cine iti face copilul tau nepoti.
    Si nu, nu sunt d-ala care aranjeaza casatorii, desi nu pot spune ca acum 50-100 de ani era o idee proasta, considerand varsta la care se casatoreau copiii, dar vreau sa nu fie nevoie s-o fac, sau sa am ceva impotriva. Vreau ca copiii sa cunoasca valorile familiei si sa stie ca au responsabilitatea transmiterii lor mai departe in viitor. Si sa inteleaga ca minim ultimele 3 generatii (cel putin din familia mea) au construit, cum s-au priceput ei mai bine, ceva in jurul copiilor si ca pot avea parte de sprijin si dupa ce-s majori si altii-si dau copiii pe care nici nu au apucat sa-i cunoasca afara din casa, dar toate astea implica oaresce obligatii si respect colectiv.

    Si daca-mi arati mie cum il inveti pe copilul tau toate astea tinandu-l zi lumina la scoala, sunt curios sa-nvat si te sustin sa scrii o carte pe tema, care sa candideze la premiul nobel pentru sociologie, daca exista asa ceva.

    Parerile sunt in general de la barbati care aduc banu in familie si au facut copii mai de dragul consoartelor.

    Nu stiu, posibil. In ceea ce ma priveste, n-am facut copii de dragul consoartei, hai sa zicem ca al doilea, dar la al doilea nu mai discutam de o chestiune de principiu, ci de numar si ani de munca.

    Am facut copii pentru ca am apreciat ca am o familie care astepta un copil si puteam impreuna oferi un mediu sanatos pentru un copil si ca am gasit o femeie cu care e acceptabil sa am copii. Altfel, ma deranjeaza prezervativele, dar nu asa de tare.

    Ce cred femeile intre ele despre ele nu stiu si nici nu ma preocupa, eu nu concurez cu ele si nu-s influentat de ce cred unele despre altele.

  25. Imi place cum scrii si ce argumente ai, inteleg perspectiva doar ca ai venit pe taramul diversitatii in uk unde traditiile familiei sunt un pic altele si batranii mor prin azile nu i sterg copiii la cur. Iar astia mici trebuie sa inteleaga repede ca una vor auzi la scoala si alta de la tine, in familie ca adevar.
    Generatia noastra a crescut cu dublu standard gen aplaudat nea nicu la scoala in timp ce in familie se injura comunismul si se asculta europa libera (dar hei vezi sa nu ciripesti bancuri la scoala). Noi am trait in dublu standard urandu l si dorind schimbarea. Ete ca a cazut si comunismul rau si am sarit gardul dincolo la blugi si coca-cola. E greu de inteles cum se poate explica ‘dublu gandit’ unui copil care creste in ‘lumea libera’ si colorata a ‘diversitatii’ si a ‘empatiei’. Pai ori suntem liberi macar sa spunem ce gandim ori sugem poola din bemve sub alt nume ?!
    Iar despre ajutorul bunicilor esti un fericit ca il doresti si ca poti sa il si obtii. Unii nu sunt in situatia asta gen au parinti in alte zone sau sunt plecati din tara sau poate batranii sunt bolnavi sau morti. Nu arunca nimeni bani pe fereastra cu gradinite si afterschool daca ar avea alternativa valabila. Asta i viata, foarte multi nu au variante de unde si calculele de mai sus, care arata inca bine ca n a ajuns nimeni cu copiii la ‘college’ si ‘university’.

  26. Stiu. Eu sunt aici un musafir. Copiii mei cand pleaca la scoala aud foarte clar ca noi suntem altfel decat astia si ca suntem aici sa ii mancam cu tot cu fulgi, nu ca sa fim ca ei. Cam inteleg in ce lume traim. Asa simplist, ca pentru varsta lor.

    Si inteleg, cred, diferentele dintre ei si ceilalti, si cred ca vor intelege si mai mult cand se vor apropia de varsta la care colegii lor sunt usuiti de-acasa si noi o sa-i intrebam, ca la varsta aia nu mai iei decizii, te consulti cu copiii, cam pe unde au nevoie de ajutor.

    Iar despre ajutorul bunicilor esti un fericit ca il doresti si ca poti sa il si obtii.

    Toate lucrurile astea vin cu costuri, management si obligatii. Fericirea aia o construiesti, nu te procopsesti cu ea, am vazut doar, cel putin eu si parintii mei, si cum functioneaza situatia ailalta si toti suntem de parere ca e mai bine asa.
    Si eu sunt plecat in alta zona si, crede-ma ca, din punct de vedere al logisticii si costurilor, acuma mi-ar fi mai ok sa raman aici, sa nu duc copiii acasa in timpul verii.
    Doar ca AR FI GRESIT.
    Cand or fi bolnavi aia e, ii ajut eu pe ei cat pot, nu mai am pretentii, dar chiar si atunci, conteaza ca nepotii sa poata empatiza cu ei si sa-i aprecieze pentru ce sunt. Daca-s morti, la revedere, ne descurcam cu ce-avem.

    Nu arunca nimeni bani pe fereastra cu gradinite si afterschool daca ar avea alternativa valabila.

    Stiu foarte bine cum functioneaza lucrurile astea, eu am crescut o buna perioada cu bona. Asa am invatat valorile familiei si cum sa incerci sa nu futi relatiile pe cat posibil.
    Daca tre’ sa pleci la capatul lumii si nimeni nu vine cu tine, asta e, te descurci, dar daca nu esti in situatia aia, cred ca-s lucruri pe care le poti face.

  27. cred ca intervine in discutie si treaba cu quality time – sa si simti ca petreci cu folos timpul ala cu copilul tau. adica daca tu stai intr-o camera si el sta in camera lui si se uita la desene, nu stiu, se pune ca ore petrecute impreuna?

    nu stiu ce e mai bine, sa stati 8 ore impreuna, din care tu dai cu aspiratorul, gatesti, speli vasele, rufele etc timp in care copilul se uita la desene sau se joaca singur in alta camera, ca tu ai gramezi de treburi si 0 chef, sau sa vii o singura ora acasa si sa gasesti curat si mancare facute de bona, si sa petreci o ora-doua jucandu-va impreuna si vorbind.

    ca idee, eu nu am copii, deci nu zic ca stiu totul. dar aud de la altii ca poate fi obositor, si cu toata bunavointa lor, nu iti zic cati parinti am auzit cu “ma oboseste teribil copilul asta”. si nu ma refer la facut curat dupa el. iar daca poti sa te gandesti inainte cat costa casa, scutecele etc, nu prea poti sa prevezi cat de tare te oboseste al zecelea “da’ de ce?”. ca oamenii sunt diferiti, si copiii la fel.

    poate e mai ok sa fii gata de joaca si discutii doua ore, decat posomorat si enervat ca iti sta printre picioare copilul timp de 8 ore, in care mai si tipi la el sa taca, ca te-ai saturat de tipete. nu mai zic cati oameni mi-au spus, pfoai, ce bine ca am ajuns la serviciu, abia asteptam sa plec de acasa, timp de 8 ore nimeni nu tipa, nimeni nu sparge nimic.

    bineinteles, ideal ar fi sa iti permiti si ajutor extern, si sa stai acasa, sa fii un om rabdator si creativ, dar cazurile astea tind sa fie exceptionale asa.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.