Dependență

M-am trezit cam de dimineață și mă uit în gol ca un trainspotter.  Aș bea o cafea, dar am aruncat făcătorul de cafea ieri.

Îl aveam de mai bine de 4 ani. L-am primit cadou la uzina unde lucram. Nu-mi plac cadourile. Nici să dau, nici să primesc. Pentru că dacă primesc trebuie să și dau și-n plus, îmi place să cred că am destui bani să-mi cumpăr singur chestii dacă vreau, nu e nevoie să fiu obligat să le suport costul. Dar așa era acolo obiceiul pământului și nu l-am stricat.

Poate e interesant faptul că înainte nici nu beam cafea. Cam deloc.  Bine, probabil pentru că în România cafeaua obișnuia să fie un jeg împuțit de ți-era frică de ea. Făcută la ibric, sau la filtru, din material prost, fără pic de lapte.  Cine dracului auzise să pui lapte în cafea, când eram eu prin liceu și colegii mei mai beau cafele, ba făcute în casă, ba în baruri. Eu beam bere și vin, nu mă-ncurcam cu spurcăciunea aia, decât daca eram deja matol.

Pe de altă parte prin 2010 lumea deja auzise și pe aici de latte, frapuccino, pulicino, chestii cu lapte și eventual frișcă.

Eh și făcătorul ăsta știa să facă d-ăstea, dar era cam complicat. Eu făceam simplu un espresso și-l stingeam cu lapte.  Partea care făcea cafea la filtru se stricase demult.

Ieri l-am deschis să-mi fac o cafea la espressor, l-am umplut cu apă și cafea și mi-am văzut de treaba. Peste o oră, văzând cana din sticlă goală, m-am gândit că poate am uitat să-l pornesc, dar am observat că ochiul roșu  se holba la mine fix, ca ochii mortului.

Aia e, și-a dat obștescul sfârșit. În liniște l-am demontat de acolo, l-am șters puțin , am  desfăcut  filtrul ăla în care ține cafeaua, că doar nu era să-l las să plece în raiul cafetierelor cu  cele 4 linguri din cafeaua mea,  după care l-am trimis exact acolo.

Și mi-am zis în barbă, că gata, bun motiv să scap de dependența de cafea. Mai ales că nu vreau să dau banii pe altul. Oricum ăsta rămăsese în urmă. În ultimii4 ani cafetierele casnice au devenit la fel de profesionale ca ălea din baruri. Chiar mai. Zici că toți puleții s-au făcut între timp barista.  Acum 4 ani nici nu auzisem de cuvântul ăsta.

Acum mă uit în gol și sug dintr-un pahar cu apă. Nu are niciun gust. Și încă dorm. Dependența de nicotină a trecut în vreo lună, sau mai puțin. Aia de cafea?