Citatul e că am auzit expresia la Banciu, am zis unde, nu reiau.
Îmi spunea fie-mea că din toate colegele ei, ea e aproape singura care are tată, cu care să și locuiască împreună, că așa, nu-s toate făcute în eprubetă.
Mai multe mame divorțate, în alte cazuri tații au mai murit, care de boală , care a alunecat pe scări beat. Una din colege nu poate avea tată că are două mame ( nu mă întrebați detalii, familii moderne, aicea nu e cu tradiționale) – care și acelea sunt divorțate, și dacă am reținut bine ea locuiește cu mama vitregă dintre ele. Evident să mă dezorientez uneori când mai ascult vreo istorisire sau mă gândesc la asta.
Pe de-o parte nu pot decât să apreciez o societate care permite familiilor monoparentale să trăiască normal, sau pe cât posibil normal. Așa ar trebui să fie societatea.
Pe de alta, societatea asta normalizează eșecurile, accidentele și lipsa de implicare – anume ”commitment” sau loialitate.
În 2021 rata divorțurilor fusese 42% în UK ( pandemia?) , urmând ca în 2022 să scadă semnificativ la 30% și tot scade vag. Aparent niște cupluri nou formate nu și-au permis divorțul că ajungeau pe drumuri. Iar aspecul ăsta mereu a jucat un rol în societate. Unul nociv, pe de o parte – prea sărac să divorțezi, constructiv, pe de alta, că contruiești un cămin , o familie. Poate. Sau poate nu.
Nu știu care este răspunsul corect, dar când dintr-un grup statistic de copii, dintre părinți sunt singurul tată, sigur nu poate fi răspunsul corect.
Externalizarea răspunsului în ”arivismul vremurilor” nu e satisfăcătoare. Nici expresia ”societatea ne-a adus în.”
Este vorba de deciziile noastre și o să mai lucrez la asta, că n-am un răspuns acum.
In afara futaiurilor ocazionale (bam&forget) cu altii cum zice Banciu, sa fie oare din cauza ca in tarile woke/emancipate/cu pretentii (posibil si altele), femeile au inceput sa aiba super pretentii ca sa-l ia pe unul? Doar vezi pe youtube short videos alea pe strada cu aia de opresc femei si le intreaba cat aveti in cont/pentru cat v-ati insela partenerul/cat va evaluati/esti single-cu cati vorbesti/body count la casatorie el vs ea/ etc. [ 1. https://www.youtube.com/watch?v=iQTr5YVNV2Q&t=137 2. https://www.youtube.com/watch?v=CVj-S3nuFSA&t=35 3. https://www.youtube.com/watch?v=tQm_fC38hZ4&t=19 4. https://www.youtube.com/watch?v=QKY-2uJ71TI&t=9 5. https://www.youtube.com/watch?v=fhsSc_kCfIA&t=46 6. https://www.youtube.com/watch?v=plKrZbHrALc&t=14 7. https://www.youtube.com/watch?v=UJweO1O-524&t=50 si sunt mai multe… pe topicurile alea] Sau cazuri cand fac copii doar… Read more »
Nu știu dacă realizezi că ai pus mult prea multe linkuri de youtube – gen e bine că ai dat un răspuns documentat, dar ăsta e material pentru toată ziua. Treaba cu super-pretențiile e mai degrabă recentă. Ar trebui să adaug că părinții copiilor de vârsta alor mei sunt de regulă mai în vârstă decât mine și soția mea. Gen vizibil mai în vârstă, ca și cum am face noi un copil acuma, așa. Alte generații și nu-s sigur că e vorba de asta – mamele acelea au copii, nu se pune problema că n-au vrut să ”ia pe unul”.… Read more »
Am vazut doar primul clip si ce face tipul ala e nitel stupid. Ia niste tineri, fizic peste medie (media fiind oricum foarte scazuta)… nu sunt musai frumosi, dar nu sunt grasi, par relatic ok. Le pune cateva intrebari legate de inaltime, obezitate, castiguri financiare, si la final, traseaza o linie si le spune ca doar 5-10-15% din populatie intra la standardele lor. Deloc surprinzator, avand in vedere ca juma de America e obeza, multi nu au joburi, iar de asta cu inaltimea nu mai zic, media e clar sub 6 feet. Si concluzia e ca femeile sunt mai mofturoase… Read more »
Eu as analiza altfel situația.
E adevărat ca ești cel mai bogat părinte (tată) din clasă?
Nu știu, nu m-am preocupat să aflu. Sunt șanse mari să fiu cel mai bogat tată că e concurența mică – nu-s sigur dacă mă face indianul. Cea mai bogată mamă nu știu dacă sunt.
Dr. Grande subliniază că absența empatiei parentale și lipsa unei relații sănătoase cu ambii părinți pot contribui la dezvoltarea trăsăturilor psihopatice
Vreau doar să subliniez că apelativul ”Dr. Grande” ( anume titlul de doctor) în contextul unui citat care pare expertiză psihologică sau psihiatrică e nepotrivit.
Nu știu dacă aserțiunea lui e adevărată sau justificată – după ureche ar putea fi, dar știu că omul e un filozof, nu expert în sănătate mentală.
Google: ”Dr. Grande is not a Licensed Psychologist, not a Licensed Psychiatrist, and not a Licensed Medical doctor. Dr. Grande received his Ph.D. in Philosophy, and not in medicine.”.
nu esti nici cea mai frumoasa mama, conteaza si asta.
Frumusetea e in ochii privitorului
Bă, stai, adică cine e juriul care a decis că nu sunt?
Dacă apar bărbierit cred că am șanse la titlu, că e UK – categoria mame singure de peste 45 de ani, nu fucking Danemarca.
Da nu te supara, divortul sau lipsa casatoriei nu are asa multa legatura cu implicarea ca parinte. Sa stii ca putem gasi multe familii traditionale cu tati care locuiesc acasa si care isi vad copiii fix un minut pe zi, ca in rest e la munca, mai iese cu prietenii, mai face nu stiu ce, mai ceva la televizor, si ajunge fix la un neata si noapte buna. Nu participa la iesiri, la scoala, la pus mancare, la imbracat, la lectii la nimic. Ar putea si la colegele tale tatal sa ia copilul de la scoala, sau sa il duca,… Read more »
Nu mă supăr deloc, nici nu voiam să fac legătura așa, deși cred că are legătură. Dar nu e vorba de asta, că-s sigur că-s și situații așa cum le propui tu și nici eu nu am cât de mult timp mi-aș dori să petrec cu copiii, sau cu părinții, pentru ce contează . Se numește viață. Ar putea si la colegele tale tatal sa ia copilul de la scoala, sau sa il duca, sa il tina la el in fiecare weekend etc. Efectiv alege sa nu. 🙂 Mereu mă amuză aserțiunile ăstea cu ar putea. Gen , de unde… Read more »
Ce vreau să spun cu articolul e că văd o societate diferită, unde legăturile de familie și parteneriat se destramă ușor. Nu e că aș ști ce rămâne în spatele lor și situația copiilor / recte implicarea taților.Nu-s genul care assignează vine, la nivel statistic nu e o vină individuală, ci o transformare socială. Efectiv diferenta sau transformarea sociala e ca inca suntem mai dispusi ca romani sa inghitim/toleram mai multe chestii ce nu ne convin pentru idealul de a avea familie. Aia din occident sunt mai hedonisti si le sare tandara mai usor. Cum ai zis tu mai sus… Read more »
da de ce sa fie serios? Pentru că, de regulă, consecințele sunt serioase, inclusiv pentru tine, că le conștientizezi sau nu. În principiu, dacă ai plecat de la un angajament serios, nu-l rupi pe aspecte triviale. Dacă nu e serios, nu e formalizat, suntem în altă discuție. Nu bea, nu te inseala, nu te bate, la ce sa divortezi maica? Crezi ca e mai bine singur si al nimanui? Exact, trebuie să faci un efort să poți răspunde afirmativ la întrebarea asta. Repet, nu pledez pentru familia tradițională – angajamentul meu cu soția e că suntem împreună cât ne e… Read more »
Mai degrabă, monogamia pare apanajul societăților primitive, mă văd cumva forțat să constat, fără să vreau. Cultura moderenă, dacă ești atentă promovează insistent normalizarea relațiilor poligame, că monoparentale, că copiii din nșpe căsătorii și tot soiul. Si mie mi se pare la fel. Dar avantajul nu e doar lipsa violentei domestice. E si faptul ca poti trai mai individualist. Adica sa faci ce vrea muschiu tau – si asta o traduce fiecare pt el ca nu vrem sigur toti aceleasi lucruri – de la nu stiu gatim paste ca aia manca toti, la luam modelul x de masina, la mergem… Read more »
Dar avantajul nu e doar lipsa violentei domestice. E si faptul ca poti trai mai individualist. Înțeleg unde bați, dar cred că promovezi o minciună și în sprijinul a ceea ce spun stau argumentele tale. În primul rând eu sunt genul de individualist și, din cauza asta, pe alocuri, familia a mai suferit – nu mă refer doar la soție și copii, că-s așa de mic, cu mult înainte să fi fost ”America First” un slogan. Cu vârsta am devenit mai rezonabil, că asta e, cum comenta cineva – scade testosteronul, ăstea. Dar, dacă ești cu adevărat individualist mă gândesc… Read more »
Pentru mine astea-s prostii, nu motive de divorț. Picatura chinezeasca. Stiu pe cineva care s-a certat si a plecat de acasa ca nu s-au inteles la ce supermarket sa mearga la cumparaturi. :)))) Nu zic ca e imposibil de rezolvat si o sa murim toti singuri si divortati, zic doar ca SUNT compromisuri de facut absolut inevitabil. Cat de mari depinde in principiu de cu cine te-ai casatorit si cat de diferit fata de tine. Ceea ce ma duce la urmatorul punct. Ideea e că dacă nu ești suficient de individualist să nu vrei să te casătorești deloc, dacă vrei… Read more »
Stiu pe cineva care s-a certat si a plecat de acasa ca nu s-au inteles la ce supermarket sa mearga la cumparaturi. :)))) Posibil, sună a rabbit hole. Cat de mari depinde in principiu de cu cine te-ai casatorit si cat de diferit fata de tine. Ceea ce ma duce la urmatorul punct. Nu numai și nu neapărat. Depinde cât de sărac ești. iar asta te duce în zone de compromis oricum. Ți-am dat niște indicii mai sus. Dacă îți permiți costurile poți evita compromisurile cele mai dureroase, ălea cauzate de sărăcie. Dacă nu ți le permiți, nu ți le… Read more »
Cred că e pe principiul “las-o că merge așa”. Că mai la est e cam belita daca tre sa tragi singur la o căruță cu 1-2 copii. Și traiul în 2 vine cu multe plusuri dar și multe compromisuri pe care ori le înghiți, ori se educa amândoi să le gestioneze. Cum partea de ( auto ) educare e mai puțin probabila statistic, iar aia de înghițit o eviți dacă îți permite contextul socio-economic, rezultă ce ai descris.
Poate ar merita aprofundata aceasta tema, in alte articole separate.
Vad in comentarii un interes crescand din partea fanilor tai.
Si in plus, cred ca e de foarte mare actualitate.
Nu cred că am fani, cred că e vorba de oameni interesați de varii teme.