Nu mi-au intrat banii pe cardul de identitate. Că de ce, că nu am putut să semnez contractul ca să-mi intre.
Trebuia să semnez o prelungire de contract prin docusign, cum se face acum. Doar că partenerul e exigent și vrea identitatea verificată printr-un serviciu partener DocuSign, numit IDNOW. Serviciu german, de încredere când le dai poze cu actele de identitate, că ăia au legi, nene, nu glumă.
Zic și io așa, nu știu când oi vedea credite pe numele meu, nu contează.
Anul trecut m-am validat cu bolentinul ăla vechi romulan și a mers, dar am pierdut parola așa că a trebuit să mă validez din nou.
În teorie, e treabă de 5 minute, în practică, când am ajuns la controlul uman cu o nemțioaică, se uită și zice – aaa, păi aveți card de identitate din ăla nou.
-Yes, I have, because I don’t drink!
N-a înțeles gluma. Dar a avut ea una mai bună.
Că nu putem să vă verificăm cu cardul ăsta nou, că nu avem modelul în sistem.
Păi ȘI? Și muie, aia.
Le-am dat feedback bun, că sug puli de cai morți și că sunt utili ca un căcat de cal, ce pula calului, într-un acces de diplomație oltenească și am încercat din nou cu pașaport, că așa e schema acuma ca să îți ia ăștia toate actele din casă.
Ce voiam să spun e că cu buletinul ăsta nou nu poți nici să te ștergi la cur, că e e tare și e și mic și te murdărești pe mâini.
Ce raspuns romanesc. :)))) lipsea dosarul cu sina.
Deci dacă nu-mi expiră ăla vechi/clasic să nu mă grăbesc să-l iau pe ăsta nou?
Că mă cam mâncau degetele – deși având în vedere că în București e încă full la programări nu ajung(eam) eu prea repede să-l schimb. 😀
asta nu insemna ca trebuia sa ramana alea vechi. Ziceai ca suntem o tara de tablagii de masa, si cand ne plictisim scoatem buletinele si incingem o miuta pe masa
Early adopters, vă mulțumim pentru că încasați una pentru echipă, mai spuneți-vă păsurile poate până îmi vine randul să reînnoiesc se rezolvă hibele