Un pic despre ultima runda de prosteste.

Am mai spus ca momentan nu ma ma mai intereseaza protestele, au devenit plictisitoare, nici macar mesajele de pe pancarte nu mai sunt amuzante, sau inedite.  Plm, in ceea ce ma priveste s-a cam fumat treaba, chiar si cultural.

Da’ cum doamna era pe acolo si cum tot platesc abonament la cablu, mai tin un ecran deschis pe posturi care televizeaza chestia, un fel de monitorizare.  Adica nu-mi pasa de prostest da-mi pasa un pic daca  sotia mai ajunge acasa si intreaga.

Adica daca trebuie sa iasa pe strada pe urma cu ochii negri, as prefera sa-i innegresc eu nu altcineva.  Ca eu platesc factura, mie mi se aroga responsabilitatea si pe mine ma arata lumea cu degetul implicit.

In fine,  si  vorbeau aia pe acolo  cand platitudini, cand  ineptii, nici nu-i bagam in seama, pana la un moment dat cand am reunoscut o voce, ca era a fostei rectorite de pe unde am studiat eu, Abramburica, rosie pana in maduva oaselor.  De care imi pasa, in general, la fel de putin.

Ea-i defel inepta si la fel de priceputa in politica si sociologie ca o mamaie de la tara. De unde-s si fanii ei. Nu m-a surprins propaganda ideii cum ca aia care au venit sa protesteze  din alte localitati au fost sponsorizati de primari ( aia care nu-s PSD, evident)  sa vina in Bucuresti ( ex: Roman), deci  infuzia unei ipoteze ca e totul un joc politic, iar protestatarii sunt pionii. Asta-i ok, e normal sa vina  cineva din partidul de guvernamant sa-ncerce profanarea eventului in directia asta.

Ce mi-a placut e viziunea populara ( in sensul de folk, de  “de la tara”, de traditionala ) a mămăii  cu pricina, cum ca ” Dacă aceste demonstraţii acreditează ideea că în România este instabilitate, că România este o ţară neguvernabilă, toată lumea pierde. “

Doamna se ambala si ambala foarte frumos ideea ca hai s-o lasam un pic mai moale cu protestele astea. Da, e dreptul cetatenilor sa protesteze, da’ nu se poate sa ne punem asa poalele in cap in pulic, ca ca ne vede lumea civilizata “de-afara” si rade de noi. Ce vreti sa “creada” strainii ca Romania e o tara neguvernabila? Cuvantul creada e mereu folosit la tara in sensul de “vreti sa se prinda aia ca”. Pentru ca asta-i smeheria. Noi aicisea, inauntru, cam stim toti cam care e situatia, si da, e dreptul vostru sa va vaitati ca e naspa, da’  nu va e rusine, se uita oamenii aia la noi si ce-o sa zica?

Si mi-aduc aminte de-o chestie. Parintii mei mergeau odata la o nunta. Erau si ceva formal prin comitetul nuntii.  S-a intamplat ceva scandal in seara de dinainte, inerent in Oltenia, la tara,  iar dimineata mireasa avea un ochi mai fardat decat e cazul si mai fardat decat celalat. Si niste vanatai pe maini, pe corp, plm, am zis: inerent. Tata era un pic ultragiat. Adica, mai intelegea el sa-i futi doua labe femeii daca nu te asculta, dar chiar asa s-o innegresti, nu se face. Mai ales in ziua nuntii. La ce te mai insori cu ea, vorba aia? Plus ca ce zice lumea?

Si-a urmat intrebarea fireasca:

-Hai, ba, ce dracu’ ai batut-o in halul asta?

Si mai ales cu ce.

Aparent a folosit ceva teava metalica, dar initial corectia a fost una in termenii agreati, aproape amiabil, da’ plm, daca femeia a inceput sa tipe si sa faca scandal ca ea spune la lume, ca sa vada tot satul ce monstru e el ( adica ala cu care se marita ea maine, desi locuiau impreuna oricum de ceva vreme, nu era la primul event de gen), a fost nevoie de o corectie mai serioasa ca sa taca. Doar nu vrei sa creada lumea ca noi nu ne intelegem  si ca avem certuri in familie, to’ma, acu’ in ziua nuntii. Si pune dracu’ si ceva fard si pe ochiul celalalt ca se cam vede diferenta. 

Si cam aia e. Chiar asa , dragi protestari, va cacati in curte? Ia, de maine fiecare protesteaza la el acasa, n-ati invatat nimic de la Abramburica la scoala? Nu v-ar fi rusine? Si cam aia era situatia si la facultate. Cum sa faci reclamatie decanului de la facultatea ta pentru abuz si pentru ca e un handicapat si n-are ce cauta in pozitia aia? Noi, in senatul universitatii suntem o societate civilizata si rezolvam lucrurile democratic. Lasa ca discut eu cu domnul decan, dar nici nu se pune problema de plangeri penale si restul. Daca faceti asta veti fi exmatriculat cu siguranta. Nu puteti lovi “in universitate” ca sa va rezolvati problemele “personale”.

Ca in fapt despre asta e vorba. Nu-i vorba ca mireasa ar fugi din fata altarului. Nu, nu. Ea merge frumos inainte la starea civila, semneaza ca accepta situatia, ca ce dracului sa faca.  Doar arata lumii vanataile, ca poate poate ii pasa cuiva si reactioneaza. Imaginandu-si ca din rusine fata de restul lumii, cineva ar proceda ca tata si i-ar bate un pic obrazul agresorului, sa dea si el mai cu mila.

Ce nu stiu ei e ca de obicei “show must go on” si daca tu poti sa treci peste si ceilalti pot trece peste tine.

Singura  reactie de compasiune a lui tata a fost de fapt motivata  pentru ca-i era cam rusine sa fie prezent acolo si ca “poate nu trebuia sa se incurce”.  Iar eu i-am spus ca “io ti-am spus ca” si “sa n-ai ceva pretentii de prezenta sau suport de la mine pe tema ca nu-s intersat whatsoever, in lumea mea lucrurile se intampla altfel”.

Si estimez ca cam asta e nivelul de compasiune extern relativ la proteste. Aratat cu degetul, ca ce tara de cacat e asta. Aratat cu degetul europenii ca uite cu cine se asociaza, iar poporul, da-i in pula mea de prosti, victime predestinate, au aceeasi sanse la o “casnicie” fericita, cam ca o mireasa batuta in noaptea de dinainte de nunta.

In fond, Abrambrurica are si ea dreptate pe partea ei. Daca tot ne intalnim maine dimineata la aceeasi masa, daca tot ne futem impreuna maine, la ce pun sa-ti pui poalele in cap in noaptea asta? La ce bun sa ma enervezi cat sa te bat in gura cu teava de aluminiu si maine sa stai oricum sa te fut stirba?

Da’ presupun ca asta-i razbunarea tipica a unei victime. Ia, fraiere, ai sa  futi o stirba si-o stramba tot restul vietii tale, ca de mai bine nu esti oricum in stare. Legit.