Note to self: Raport agrozootehnic de 2 Iunie

Acum vreo o săptămână, mă uit la tata cum venea pe uliță supărat.

Că a dus purceaua la hududoi.

Ce-o fi avut cu ea?

-Că dacă a murit…S-a îmbolnăvit. I-a făcut doctorul injecții, dar degeaba. A sângerat până a murit.

Mă gândesc la cine știe ce ebole și-mi spune că a spart-o vieru’. Am mai văzut eu vieri cu colții ca de mistreți, care mai mușcă, da’ de ce o fi dus-o la ăla…dar nu. Era vieru’ “nostru”. Care n-are colți, că e tânăr. Și pe care a vrut să îl castreze că avea sulaciu’ prea mare.

Bă, ia stai așa, am mai auzit eu de oameni care rup prezervative , dar să fi omorât pe cineva n-am auzit. Pesemne, viața e grea și dacă ești regele bălților. Nu prea îmi vine să cred dar e pe bune.

Saracu’ 🐷 a suferit un puternic impact emoțional. De atunci nu mai mănâncă, probabil nici nu i se mai scoală, oricum l-a castrat, dar la ce bun. Valoarea pagubei materiale e pe undeva la 1200 de lei. Tot nu prea pot eu să procesez treaba asta. Animalele sunt mai ciudate decât oamenii. N-aș fi zis.

În fine, măcar are gâște, că a pus două la clocit. Care nu au scos niciun boboc.

Grâu: Mic și spicul mic și în general cat mai aproape de calamitate, datorită unui aprilie secetos . Să zicem că zăpada a fost un pic cam târziu.

In sud e și mai rău. In particular, al lui tata e cel mai bun din zonă, mai bun decât al ălora de la asociația Provincia . Nu știu cum dracu’ face.

Porumb: așa și așa. In funcție de cum s-au pus. De data semănatului. O fâșie deasupra pădurii e bună cam peste tot, că s-a însămânțat in condiții bune.

Mai sus pe deal s-a pus mai târziu au veni ploi și nu a prea germinat. Acum 2 săptămâni aia cu asociația însămânțau din nou.

Lu’ tata i-a ieșit cam 50-60 % pe lotul ăla . Cam de căcat. I-am zis să îl lase așa. Amuzant că materialul germinativ era un experiment. Am cumpărat un KWS Mikado. Eu aș fi cumpărat un hibrid mai scurt, dar tata a zis că nu vrea “porumbi de trei luni”. El e fan “Fundulea 376” (FAO 450) , care e Mai ieftin și care e posibil să fie mai bun la cum însămânțează tata.

Pe alt lot, din luncă, se văita că are numai buruieni de culturi prășitoare, cu tot cu ierbicidul pe care l-a dat. Terenul ăla e monocultură de cel puțin 20 de ani. I-am zis să pună lucernă o perioadă. Sau altceva. Nu, el vrea să dea cu “Total”. I-am spus că distruge solul, flora. Nu există.

Oh well.

Fructe:

Nema prune. Nu știu care e treaba, dar nu e rost de țuică nici anu’ ăsta. Deloc. Dacă o fi loc de vreo dulceață un compot ceva, dar nu bag mâna în foc.

Mere sunt , pere sunt. Și o grămadă de păduchi anul asta. Am tot spray-at otrăvuri. Pare că i-am dovedit.

Șmecheria maximă sunt cireșele și vișinele , motiv pentru care le-ați și văzut peste tot prin poze. Nu, nu că-s scumpe și că se laudă toată lumea cu ele. Nu , anul asta sunt abundente.

Au făcut mama și soția un gem /dulceață, de n-am mâncat nici din alea cumpărate din Franța, vreodată așa ceva .

Struguri par să fie . Macar de un stacan de vin.

Mure: așa și așa.

Coacăze – da.

Zmeură iar nu e. Dar asta e vina mea. Trebuie să plantez alte soiuri. La toamnă.

S-au uscat aproape toți caișii și piersicii plantați. În condițiile în care sunt irigați. Nu știu dacă mai punem . Nu prea sunt caiși și piersici in zonă. O fi vreun motiv.

Și flori, multe flori de pus pe piept.

Legat de care, sezonul de albinăreală de anul ăsta a început bine. Salcâmul a înflorit relativ repede după zăpadă și a ținut culesul mult. Inițial credeam că stuparii n-or să prindă mai mult de două culesuri în toată țara că s-a copt floarea relativ în același timp din câmpie până în zonele submontane, după care am observat cum tot migrau caravane cu stupi de la București, de la Pitești și chiar mai în sus. Ce mai, de vă place mierea de salcâm, anul ăsta sunt șanse mari să cumpărați o miere mai pe bune, mai curată, mai neamestecată, că s-a făcut din belșug, cel puțin în jumătatea de sud a țării.