Agro: Repere de Septembrie

Am așteptat să cosească tata lucerna, a cincea oară pe anul ăsta, ca să pot să merg în fundul grădinii la 🌲 Paulownia, să dau un ochi la ce mai face și să îi mai rup niște frunze.

Bine, asta după ce am mai înnădit vreo două furtune tăiate cu coasa; comes with the territory.

Și am constatat cu egală admirațiune și adversitate că s-ar putea totuși să fiu eu prea scund, trebuind să mă ridic pe vârfuri să mai rup două frunze, iar d-aci încolo – cine o mai ajunge, că eu nu mă car cu scara până în fundul grădinii pentru un pom. Destulă investiție am săvârșit că am tras o țeavă de apă, din care 25 de metri sunt doar pentru el.

Paulownia 2018

Care investiție, dimpreună cu vara ploioasă, era să zic că au dat roade, dar pomul ăsta nici flori n-a făcut.

Dar a crescut. Stufoșenia aia odioasă de frunze din dreapta jos, e o ramură care nu are nicio justificare, cu excepția faptului că am lăsat-o eu acolo în primăvară, ca indicator al înălțimii de la care a început anul ăsta, adică 1 metru.

Se vede o frunzuliță galbenă care nu-și are natural locul, la jumătatea pomului. Am legat-o eu cu sârmă și acolo este înălțimea mea, 170cm.

Se vede treaba că a trecut de 3 metri .

Partea proastă e că anul asta nu îl mai pot înveli. Că e prea mare. Dacă moare, să fie sănătos.

Din seria Interstellar, am văzut niște știuleți de pe luncă acolo unde conform declarațiilor expertului tata, s-a făcut porumbul. Aici am putut compara direct cele două soiuri. Primul, clasicul Fundulea 376 (FAO 450) și experimentul meu ( care sus pe deal a cam ratat datorită perioadei nepropice de însămânțat, dar vedem noi producția și acolo) .

Știuletele mai lung e Fundulea. Dar e mai subțire. Cam așa.

Versus Mikado.

KWS Mikado

Dacă vă pasionează , numărați rândurile de boabe și boabele pe rând, mie mi-a fost lene sa curăț boabele, să le număr și să le cântăresc, cum s-ar face inginerește.

Tot ce știm, însă, din “școala vieți”, cum se scrie in ghetou, e că de lungă e bine să fie cât de groasă.

Înainte să pângăresc articolul de tot cu simboluri falice ( Creangă a fost primul cu vagă trimitere la porumb), vreau să spun că soiul ăsta e de siloz, sau mixt, că are producție mare, dar zicea tata, că Mikado ăsta are niste coceni ( suportul știuletelui, pentru orășeni), de circa 3 metri și încă verzi, pentru că e FAO 550, până la 155 de zile de vegetație.

Iar prețul e cam dublu față de Fundulea 376.

Dacă merită? Nu știu. Porumbul costă acum sub 1 leu pe kg,mai exact 800 de lei pe tonă la en-gross. E greu de spus dacă prin faptul că am cumpărat sămânța asta, tata va recolta la cei approx 70 de ari însămânțați măcar 250 de kg de boabe in plus. Adică e posibil, dacă nesocotești pierderea la nerasărire ( nu din cauza porumbului) să fie pe acolo,la limită.

Dacă ar face siloz, da, ar fi deja șmecherie.

Probabil la anul incerc altceva.

In rest, toamna e bună anul ăsta, stau strugurii carcalete gata să fie transformați în vinul pe care nu o să îl bea nimeni și pe care îl vom tranforma peste doi ani în distilat de vin, iar peste 5-10 distilat de vin învechit.

Din 5 in cinci minute mă distrage câte un poc infundat, care-i un măr ce nu se mai poate ține în coadă, fie de greutatea vreunui vierme, fie scârbit de vreo urechelniță, fie că i-a venit vremea, și se trântește pe iarbă de nici nu-i bun de pus la beci, că o dată căzut face vânătaie, care vânătaie se traduce în stricăciune in 3-4 săptămâni.

Merele trebuie culese din pom, mai de verzi un pic, așezate în lăzi învelite in hârtie, de care nici nu mai am, că nu i-am mai văzut pe leneșii ăia cu pliante, care lăsau cate un teanc de “reviste” ( singura presă de valoare din Romania de azi) pe cutiile poștale și pe care le reciclam eu.

Și îmi fuge mintea la cum aș face să lipesc merele alea în pomi mai bine, să nu mai cadă ritmic întru risipă și împotriva realizării cincinalului acestuia. Până una alta, rămâne cum am stabilit, ce cade se transformă în suc. Pe acre îl sterilizez și îl beau light, cu apa minerală, că altfel mă ingraș că porcu’, că numai porcii mănâncă atâtea mere, care-or mai trăi și-ăia, că uite se zvonește că anul asta n-ar prinde ignatul.

Altfel, doamna a strâns recolta de toamnă de la magnolii .

Nu știu exact ce putem face cu fructele ăstuia, că parcă nu îmi vine să le arunc la cât de bine arată, dar am dat eu pe google “fructul magnoliei se folosește la” și n-am găsit nimic. Ehm, îngrășarea terenului atunci, compost.

11 Replies to “Agro: Repere de Septembrie”

  1. Mer de-alea am si eu da nu stiu cum le zice. tata zice ca Ionatan. Dintr-o roaba am facut dulceata, ce era mai frumos am depozitat iar alea urate asteapta sa intre intr-un butoi cu borhot. Mi-a fost mila de ele cand am vazut cum putrezeau pe jos.
    Acum culeg Granny Smith, ca astea sunt baza la noi, pentru iarna.

    Chestia e ca a descoperit in beci sute de liti de tuica de comina si pruna. S-a apucat tata de a doua distilare, ca nu mai are butoaie in care sa o puna. Cica din 100l scoate 30l de “otrava”. Am scos la vanzare, cu 20lei litra si nimic-are lumea. Pe urma, cautand sa aromez tuica de comina, am pus in ea lavanda. Intai am pus cu tot cu flori si tulpina si a iesit ceva ce aduce foarte mult cu ginul. Eu am baut asa ceva doar o data. Un rocker vero, coleg de camera la camin si mare betivan, mi-a dat sa beau asa ceva si mi s-a parut a fi bautura facuta din iarba. Am scuipat-o atunci, iar cand am gustat din asta mi-a zburat gandul la faza aia.
    Am dat pe la prieteni si rude si toti se schimonoseau asa ca am facut ceva mai soft, doar din flori, produs pe care nu am apucat sa il testez, ca suntem ocupati cu viile.
    Zic sa incerci si tu retetele astea si sa zici ce da, ca imi inchipui ca ai fi baut gin la viata ta. Eu am pus cat sa fie un deget, acolo, pe fundul unei sticle mici de suc, apoi am lasat o zi pe un acoperis de tabla.
    Am cautat pe net sa vad daca se face tuica cu lavanda, ca am citit ca se pune in dulceturi si alte alea, insa nu am gasit. Doar tinctura de lavanda am gasit si e bun pretul, ca dintr-o litra de tuica as scoate 100lei, nu 20. As avea si piata de desfacere: dau la mosii si babele de pe aici, sa se trateze de “romatism”.

  2. Ma, lavanda in tuica? Mi se pare cam edgy, dar scrie reteta exacta, daca vrei sa incerci sa ma otravesti, ca asa, nu imi dau seama cum si ce sa amestec.

  3. Moromete, dacă ai drum prin Bucureşti te scap eu de vreo 15 litri de ţuică (fără lavandă) la 20 de lei litrul. că sper că litru ai vrut să scrii, nu litră 🙂

  4. vrei sa faci un imperiu pe magnolie a la frunzele de cocaina/pablo escobar? :))

    reteta de tinctura (aia de mai sus, nu halucinogene lol) e simpla, se aplica la orice floare, inclusiv magnolie sau lavanda. din cate stiu eu, nu poti sa le distilezi, ca obtii ulei, si parca nu ai vrea ulei in bautura ta, cel putin nu in cantitati prea mari.

    Petalele/florile le indesi intr-un borcanel (the more the better, doua treimi sau mai mult) si deasupra torni alcool (cat mai puternic).

    Desigur, alcoolul poti sa il cumperi sau sa faci un lot special de tuica extra-strong, daca vrei sa fie totul home-made. Daca folosesti tinctura la chestii gen sare de baie, ideal fara tuica, ca nu e chiar inodora.

    Liliac, petale de trandafir, lavanda…orice floare. poti folosi filtre de cafea de hartie sa o filtrezi. Apoi aromatizezi dupa gust un lot de bautura. Eu as trisa si cu 2-3 coacaze, pentru o culoare si mai puternica.

  5. @Catalinx: eu am mers pe cantitatile necesare pentru facut ceai. Din 500ml am socotit ca umpli 3 cani, asa ca am pus cam cat ar fi continut 3 pliculete, iar un pliculet din ala parca are 1gram. Pui in sticla de tuica amestec de flori, tulpina, si frunze (eu le aveam maruntite si depozitate intr-o punga de hartie) apoi asezi sticla pe un acoperis de tabla, la soare, pret de o zi. Seara e gata “ginul”. Am zis sa faci tu, ca te stiu umblat si ma gandesc ca ai fi baut gin la viata ta si poti compara.
    Eu am lavanda Stevtopolis si pana acum am facut mai mult baie cu ea, sa-mi intretin parul si pielea, ca faraonii. De par nu stiu, ca zice ca il impiedica sa cada, insa pielea dupa baie e ca si cum ai fi uns-o cu crema. Si la urma miroase frumos si bucataria si baia…. Chiar isi face treaba: dintr-un amarat de buchetel scoti lejer 7l(atat are cea mai mare oala din casa) de apa de lavanda cu miros puternic.
    Despre tincturi si alte minuni din lavanda, uite aici retete:
    http://bioremed.ro/index.php?main_page=page&id=12

    @Boemul: da, de litru vorbeam. Vedem, ca mai trimit din cand in cand vin in Bucuresti, celor care au terminat-o de tot cu satul, dar carora inca le mai arde buza dupa vinul din zona (Oprisor).
    Acum mai avem doar tuica facuta din vin. Din cea de pruna nu mai vinde tata ca a iesit putina (nu a mai ingrijit livada de ceva ani), insa te asigur ca a de vin e tare. Poate dai si la prieteni, sa prinda gustul, ca voi aveti bani, nu ca saracii astia de pe aici.

    @Mad: deduc ca stii ce gust are ginul. Zic sa faci reteta aia cu tuica tare si lavanda si vezi ce da. Mie mi s-a parut a fi exact acelasi gust, ca atunci, cand am gustat prima data. Cand ajung la oras voi cauta sa cumpar o sticla cu gin, pentru comparatie. Pana atunci inot in must, pe la tara.

  6. Nu cer nu, ca am si io tuica :). Da’ vezi ca daca te razgandesti cu privire la datele personale io nu mai pot lua mailul inapoi de la Moromete :))).
    I-am dat mail.

  7. Am primit misiva cu mailul boemului.

    Mi-a dat ceva de furca sa intru in al meu yahoo(era facut special pentru blog), ca li s-a parut alora ca e activitate suspecta si cica sa faca verificari trimitand un cod la mailul de care era “legat”, care mail fiind tot de yahoo trebuia verificat si el trimitand un cod la ala “adevarat”, de gmail.
    Si da-i, si confirma codul, si schimba parolele, si inchina-te cand vezi cat spam pot strange conturile alea.
    Urat de tot a mai ajuns Yahoo!

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.