Scriu asta în ideea in care uit și în care copiii se vor trezi vreodată să spună că nu i-am iubit destul.
Cum spun oricum zilnic, că i-am adus în UK împotriva dorinței lor, că lor le e greu in limba engleză și că le place la mamaie și la tataie cu doi cățeluși și, respectiv,la București.
Și culmea e că, cu excepția Bucureștiului, și mie. Și nouă, adulților tot aia ne place.
Dar suntem idioți și vrem să îi vedem cum suferă, da, de aia am venit aici, aha.
Îl înțeleg acum pe tata și nu am cum să îl judec . De ce dracu’ să pleci de un’ ți-e bine, doar pentru copii care să îți reproșeze asta? Nu mai bine îți bagi pula și îi lași să fie fericiți în prostia lor?
Bine, lu’ tata nu i-a fost bine vreo duzină de ani sau mai mult, dar ziceam și eu așa.
In fine, și să continuăm. Și tragi de ei în weekenduri, că hai, bă, să vedeți și voi Londra că pe urmă mă bateți la cap că vă țin numai în casă, și mai că rămâi dator pentru favorul pe care ți-l fac să îi scoți din casă și vin doar dacă îi duci la acvariu. Unde nu mai au bilete decât fast track care costă cât un picior și copiii se dau cu curul de pământ că musai tre’ să intre și că altfel mai bine îi lăsai acasă #oaoaoaaa.
Și îi bagi înăuntru și e o idee bună, că vremea se schimbă în orașul ăsta de căcat 3 ploi și 3 sori într-o oră. Plus o rafală cu gheață. Am zis eu că e vremea aci mai bună decât în România? Am zis, deci muie mie .
Deja mi se pare o idee proastă și mie; mai bine îi lăsam acasă în nerozia lor, mai bine în România, nu mai plăteam bani pentru proști; când oare vor înțelege că aș fi fost recunoscător veșnic părinților mei să mă fi dus într-o țară străină, pe vremea copilăriei mele eram scârbit până la vomă de satul ăla, că nu însemna ce e el acum pentru copiii mei, ci tras la sapă și la fan și avut grijă de animale, și nămol și căcat in fundul curții și spălat în vana de metal cu apă ba prea fierbinte, ba prea rece și un canal TV pula internet și alte servicii.
Iar eu eram unul din copiii aia privilegiați care mai mult își petreceau timpul tocind decât muncind, că părinții mei aveau grijă de asta, spre deosebire de părinții altora. Și da, și eu comentam, că e prea puțin ce primesc , că merit mai mult, deși uitându-mă în urmă nu prea îmi dau seama ce pula mea meritam eu așa multe de aveam figuri în cap, dar îmi pot da seama de ce cred copiii mei că merită așa multe și chiar mai multe. Că pe măsură ce primești îți închipui că ăia e #valoarea ta.
De aia cred că uneori e bine să le mai scazi copiilor din valoare și să le arăți că este ori “my way” ori ușa larg deschisă.
Și mă gândeam la asta, după ce băgasem copiii înăuntru la acvariu (l-au mai văzut o dată, altă sută de lire ) cu bunica lor, in timp ce sugeam din paharul de whisky Glenmorangie, ceva nectar d’OR – decent, dar soția se uita suspect că beau alcool la trei ziua.
Cred că beau prea puțin de fapt. Trebuia să îmi iau unul dublu. Apropo de care – un restaurant italian cu servicii de căcat și bacșiș obligatoriu de 12.5%, tourist trap direct (La Cucina Di Mamma) , pe Belvedere Rd. Bănuiam asta, nu mă plâng, dar e ca un futut din picioare când de abia ai scăpat de copii, gen bun și ăsta, nu contează prețul și calitatea.
Și în timp ce așteptăm să îmi aducă aia cele mai proaste paste cu șnițel din istorie ( soția a avut mai mult bulan ) mi-am scos șapca că nu îmi mai aveau părul și gândurile loc în cap amestecate. Și dusă a fost și asta în negura istoriei. Că asta voiam de fapt să spun și de asta îmi pare rău. Dar îmi iau alta la fel din România lună viitoare, cu vreo 8 lire, nu e bai.
Că poate nu o uitam, dar cele trei ierni și veri de-o oră jumate au trecut repede la gura paharului de whisky și imediat a trebuit să merg să recoltez copiii de la ieșirea din acvariu. Evident că nu am mai luat aia din geam.
M-am gândit la asta peste încă vreo două ore, când am mai avut timp să mă gândesc la ceva, după ce copiii mi-au făcut capul pătrat că ei vor să se dea și în ochi, că ce pula lor, merită, în ciuda faptului că le spusesem #clar că pentru că se poartă jegos au să primească doar refuzuri. Da. Refuzuri.
Și cumva șapca pierdută ține de faptul că eu sunt un uituc că nu mă gândesc la lucruri, etc. Și chiar așa e. Nu mă gândesc destul de des la lucrurile importante, dar am s-o fac. Am să mă gândesc mai mult la mine și la șapcile mele.
Iar copiii, plm, cred că trebuie să existe o limită de efort cu care încerci să îi scoți din nămolul minții lor înguste, că după aia cred că ai ceva cu ei. #nimeninumaiubestepemine
Deci:
1. Paste cu snitel?!
2. Nu au sepci in UK, de ce sa astepti o luna? Asta e pe modelul “gasesc ceva ok, iau in toate culorile si pun si stoc deoparte, sa nu ma mai chinui cu experimente” :)) (recunosc, mi s-a intamplat si mie…)
3. Copiii nu vor fi niciodata multumiti, indiferent ce faci. Nu e ceva rau, ca nu cred ca gasesti parinti care sa zica altfel, e standard se pare din fabrica.
4. Felicitari pentru masina.
Mda, pai, ai putea sa le arati boracilor cum a castigat Indian Wells “a Canadian”, pe numele ei Bianca Andreescu. Si cum inainte de aia a jucat in echipa cu “another Canadian”, Maria Tanasescu sau Tanasascu sau mortii ei, ceva de genul ala.
Da’ nu cre’ c-ar pricepe la varsta asta de ce au castigat tipele alea din Canada si nu unele din Romulania.
1. Pollo Milanese, pentru figuranti. Eu ti-am descris ce era in farfurie :). 2. Iti dai seama ca au si nu e nici cine stie ce, e destul de banala, uite ca asta, dar nu stiu cum sa caut online. Dar mai am o palarie 🙂 . Ideea e ca nu ies asa de mult si nu am pofta sa caut prin magazine. Daca vad din intamplare una ca aia, o cumpar si gata. Altfel, cand ajung in Ro stiu unde sa ma duc exact. 3. E ok, doar ca incep sa imi doresc sa fiu eu mai fericit un… Read more »
cum a castigat Indian Wells “a Canadian”, pe numele ei Bianca Andreescu. Nu stiu, da’ cred ca mi-o baga instant pe aia cu “si Simona Halep e tot din Canada?” ca la trolaje se pricep #demici. Nu prea imi pasa de chestiile astea, in final poate chiar le place asa de mult in Romania, cine stie. Sau poate peste 15 ani o sa fie o diferenta mai mica intre civilizatii ( se mai niveleaza vestul, mai creste estul – dracu’ stie) si nu-o sa mai conteze prea mult ce vad eu acum. Io vreau sa nu pot fi tras la… Read more »
Multi indivizi dupa ce au emigrat in Canada au devenit nostalgici. Vad/aud ceva de Romania le dau lacrimile.
azi in bucuresti avem 23 grade (cu plus si sunt grade celsius). ca sa nu spun ca n-am mai vazut cum arata ploaia de sapt trecuta de marti dimineata.
@Mike: Bai, nu stiu eu nu am nostalgii.Inca. Presupun c-o sa am unele cand n-o sa mi se mai scoale pula nici cu pastile, gen. Da’ mai e pana acolo.
Eu imi doresc chestii. Si cand mi le doresc fac ceva pe tema. Gen. Daca ma mut in Canada si descopar ca imi lipseste ceva din Romania atat de mult, la loc comanda, gen.
Daca sunt aici si descopar la fel, ori la loc comanda, probabil nu, ori consum kerosen. Aia e.
@speedy: Da, pai banuiam. Aia e.
La parenting toata lumea se pricepe mai ceva ca la fotbal si politica, deci sfat: mai fa si ce vrei tu :)) si lasa-i sa se uite. cred ca puterea exemplului e mare, si ii ajuta mai mult sa te vada entuziasmat incercand lucruri noi decat sa mergeti unde crezi tu ca le-ar placea lor. My 2 cents. Bine, nu degustari de vin etc, dar tre sa fie si chestii care sa-ti placa si pentru care sa nu-i ia protectia copilului.
Am incercat si eu odata( pe la 4-5 ani ai copilului) faza cu usa. Si ce sa vezi? A vrut sa plece! M-am blocat. Eu stiam de un vecin mai nebun asa( cu care am copilarit). L-a batut tac-su pt o prostie facuta ,l-a dat afara in curu gol la usa si plangea ala sa-l ierte. La faza cu strainatatea, baiatul unei amice a terminat liceul in Romania. Ma-sa a vrut neaparat Oxford pt el. El nu voia. De gura ei s-a dus dar nu i-a placut. S-a intors definitiv dupa ce a terminat studiile si insurat cu o romanca… Read more »
Pai nu ca “cred” ca le-ar placea lor – ca ma bantuie intr-una cu “cand mai mergem la acvariu”, sau “vrem sa ne duci la acvariu” , sau. Si nu e ca nu le place. Ca le place.
Dar scot sufletul din tine si in afara de ce le place lor nu dau doi bani pe nimic altceva si nici nu vor sa auda – ca niste copii recunoscatori ce sunt.
M-am blocat. Eu nu. Cand zic usa e deschisa inseamna ca e deschisa. Poate mai ramane deschisa si la intors. Poate. Copiii nu-s terorizati sau ceva, sunt sigur ca daca ii pui un pic sa gandeasca isi dau repede seama ca le oferim niste chestii si vad ca altii nu au – da, plm, chiar si in tara asta se pare ca-s unii care au mai putine, cine pula mea si-ar fi inchipuit, huh. Daca copilul e atat de prost incat sa nu vada diferenta, poate ca nu e o idee foarte rea ca pleaca, zic si eu. Eu am… Read more »
Eu ce am inteles atunci cand a vrut sa plece(de fapt dupa multi ani am inteles) , a fost faptul ca nu functioneaza pt toti aceeasi chestie. Nu stiu daca e nature or nurture . A fost amuzant raspunsul cand am intrebat unde pleca:
– la tataie si mamaie !
Absolut. Daca au optiunea asta e foarte posibil sa mearga catre ea.
Eu cand am fugit de-acasa nici nu mi-a trecut prin cap sa merg “la tataie si la mamaie”. Acolo era mai rau.
Diferenta intre UK si RO, in veveritze :)))
Aia din prima poza de la articol e grasuta are blana curata…
Asta din Ro….
Pana cand mi-au implinit copiii ~ 6 ~ 7 ani am fost jeleu/carpa, pentru ca o fost simpatici foc si ma faceau ca tot ce-si puneau in minte cu mine. Si acum ma exploateaza nepermis de mult, da’ macar inteleg niste limite si si ma asculta cat de cat (la doamna ii mai usor cu ascultatul pe scari, chiar daca ii ceva mai exigenta). Problema la copilul cel mare ii ca se plictiseste cam repede (si de apreciat nu prea apreciaza), i-am facut un mic teren cu cos de baschet si cred ca l-am folosit mai mult decat el, i-am… Read more »
Lasa ca e bine in viata sa stie omul ce vrea si sa se lupte pentru el. 🙂
Acum na, nu stiu nici cu ce ii ispitesti tu, ca nu ai zis decat londra. Probabil le-ar placea la dinozauri – natural history museum, sa hraneasca niste rate, e parcul ala cu miniaturi care sigur cred ca le incanta etc. Mai ales daca le arati poze inainte sau filmulete. Ma rog, probabil stii mai bine ca mine. Ideea era ca multe muzee sunt plictisitoare pentru multi copii.