La film la engleji

E cinema-ul la dracu’ cu cărți. Vreo 11 km. E unul și mai aproape dar puține săli și box office cam de căcat.Incepe să mi se facă dor de București la treaba asta. Cinema la Auchan 5 minute pe jos, Cinema la Park Lake, 5 minute cu mașina, 10 cu tramvaiul, sau 30 pe jos. Cinema 4DX la Megamall, 10 minute cu mașina, nici nu am mai fost la AFI la IMAX de dracu’ știe când. Și evident box office încăpător. Măcar al ăstora cică e 4k . 15-20 minute cu mașina.

Nachos – Bă, eram nemulțumit că în Ro porția XL e XL doar cu numele. Ok, aici e și mai mică . In schimb îți dau sanchi 3 sosuri . Un sos sunt jalapenos, adică ardei iuți murați feliați. Asta apreciez, altfel sosurile din Romania îmi plac mai mult. Și cipsurile. Treabă de gust bănuiesc.

Sucul XL e mult prea mare in schimb. Nu mă plâng , dar n-am văzut vreo 5 minute de film gen . In schimb au ăștia toate aromele posibile și imposibile de cola-fanta-sprite fără zahăr. Bănuiesc că e legat de legea care taxează băuturile cu zahăr.

In sală eram la fel de puțini ca în România, mai puțini. Plm, la 21:40 lunea, nu-i multă lume care se distrează pe la ăștia. #engleziidormdevreme. Presupun că în Londra e altfel.

Scaunele in schimb sunt pentru bo$$ de bo$$, nici la VIP în România nu cred că am stat așa confortabil. Și se ajustează electric. Se ridică un suport pentru picioare , se lasă spătarul. Așa da !

Ce nu mi-a plăcut deloc : 30 de minute pe ceas de reclame și promo-uri înainte de film. Am terminat nachoșii înainte să înceapă filmul. Ce e bă asta, mai rău ca în România, zici că nu am plătit bilet. In România nu am prins vreodată mai mult de 15 minute de reclame și promo-uri.

Am văzut Alita: The Battle Angel.

Filmul e așa și așa, probabil că merită să pierd timpul și cu sequelul – da, se termină la jumătate.

Jocul actorilor și regia sunt doar pe jumătate ok. Păcat, ideea din anime-ul după care e făcut e frumușică și nu ar fi fost prea complicat de realizat.

Nea’ Cameron și cu Rodriguez se pricep, unul la design de universuri mișto, celălalt la filme dinamice, de efect și la scene de Noir ( mi-a plăcut Sin City 2 ), dar nu la chestii care implică și niște actorie. Desi cred că actoria le-a ieșit aici, dar nu cumva ați crede. Explic.

Aia e și acolo e și buba filmului, nu cras, ci pe alocuri. Dar în ansamblu dacă nici de Cristoph Waltz nu pot să zic că mamă ce rol mișto a avut probabil că “mai contează și șoferul”.

In rest, da, frumos cgi-ul care o face pe Alita (Rosa Salazar ) cu ochii mari ca becurile de 100 de wați, frumos setupul, frumos decorul, nimic de zis.

Și bun “jocul” Alitei. Probabil aici e și problema. Că ai un caracter la care s-a lucrat intens și interpretarea este augmentată așa de bine și te impresionează cam ca țâțele siliconate ale Pamelei Anderson în anii ’90, încât, prin comparație, umanoizii par că șchioapătă.

Și dacă vezi clipul ăsta pe YouTube poți să înțeleagi și de ce și cum actoria a intrat un pic pe alt tărâm și este pe cale să se poarte la alt nivel și cu alte skilluri decât cele de până acum.

Actorul asistat cibernetic, i-aș zice actorul 2.0, probabil că va avea succes prin alte acte și procedee decât cele care au stat la baza turnării de filme de până acum. Mark my words.

Și e interesant ca după Avatar, tot Cameron să împingă granițele tehnologiei in cinematografie. În ceea ce mă privește, jos pălăria, pentru asta cam merită să dați 10 euro sau cât mai costă un bilet la film, chit că nu este cel mai bun film al anului sau ceva.