Taxi. Prețuri nostalgice de 2019

Ajuns în București sâmbăta de acum o săptămână, îi chem soției un taxi, iar eu iau un Uber. Pentru c-așa.

Nu mă deranjează că au crescut prețul, au ajuns la nivelul prețurilor din 2003, lol.

Da, nu știu dacă vă vine să credeți , da’ eu acum 16 ani plăteam pe taxi aceeași sumă în lei, în același oraș. Lol.

Ia atunci mergeam nene cu taxiul; de vreo 1000-1500 de euro pe an și aveam prieteni care cheltuiau triplu. Da, știu că de banii ăștia puteam să merg dracului cu mașina dar viața e complexă și are multe aspecte, miliția te filează mai greu prin taxiuri, aparent.

Mda. De cate ori ajung într-un taxi în orașul ăsta mă gândesc la Perozzi și la furt. Jaf. Fraudă. Serios la jocul ăla cu îți spun un cuvânt și spune-mi prima asociere care îți vine in minte, să nu ziceți București , domnu’ psiholog, că mă abțin greu.

Eh, eu și un copil ne-am suit intr-o Dacia Duster cam nouă, care nu glumesc când zic că dacă ar avea cutie automată ar merita să fie mașina mea următoare. Comodă, nene. Și spațiu decent în spate.

Ne-a dus omul nederanjați până la ușă.

Și pe soție cu restul familiei i-au dus taxiul ăla scumpitu’, dar tot cum știam, cu duhoare de tutun și milogeală că ce rău o duc taximetriștii, aka “dă și mie un leu, să mănâncă și gura mea” .

Ceea ce oferă o perspectivă destul de simplă. Degeaba a crescut prețul pe km la 2 lei, așa cum e normal, că în rest nu s-a schimbat nimic.

Taximetristul tot sărac e și la doi lei, și la trei lei pe kilometru, pururea și în vecii vecilor.

Că sărăcia aia e impregnată în el și el știe că se află într-o lume pe ciordeală pe mangleală și are un statut social din care nu știe nicio metodă pentru a scăpa.

În lume, probabil că Uber au produs niște pagube sociale, făcându-i pe taximetriști să trăiască un pic mai prost, în tentativa de a concura cu ăștia. Dar în România, așa ilegali și neloiali ( concurență neloială ) cum sunt ei, sunt probabil mană cerească pentru un oraș care nu mai știe probabil de zeci de ani ce e ăla bunul simț și serviciul decent.

Și nu, tot nu cred că se vor schimba prea mult sau prea curând taximetriștii influențați de Uber. Dar cred că s-au schimbat clienții intr-atât încât să le fie scârbă de mașini și oameni împuțiți și prinăuntru și pe-afară și fac tot posibilul să-i ignore și nu mai propagă status quo-ul de “merg cu ei că n-am ce face”.

Și poa’ să protesteze taximetriștii pe fiecare zi unde vor ei, c-or să cam sugă pula dinspre clienți așa.

O dată ce piata înțelege că există cerere pentru servicii de calitate și repulsie și penalizare față de serviciile de căcat, se mai separă un pic jegul. Deja se.