Politică. Nu există ideal.

Când eram prin facultate râdea lumea de noi ( ăia de la politehnică) , cu glume cum că ce spunem și ce învățăm noi, inginerii, e valabil doar ”într-un sistem izolat, in vid, fără frecare și la 0 grade Kelvin”.

Și cam așa își bătea toată lumea joc de noi, ca și cum legile fizicii pe care le învață și le recită inginerii nu-s aplicabile practic și-ar fi cumva mușamalizabile.

Apropo de care, de asta e foarte greu să găsești un inginer foarte bun să facă vânzări sau politică – eu de exemplu aș putea să fac asta că nu-s un inginer foarte bun, sunt doar un inginer. Acum ar fi rândul meu să râd de restul.

Articolul e de fapt legat de breaking news-ul că o doamnă din conducerea USR a fost găsită de CNSAS că a că a colaborat cu secu’ – iar acum a demisionat.

De fapt suspiciunea a început anterior când ”cineva” – hai, pula mea, cine trebuie să știe lucrurile ăstea le știe deja și apasă doar butoanele la momentul potrivit – și-a pus întrebarea legitimă că de ce CV-ul doamnei începe în 1988, când s-a mutat în străinatate . Simplul fapt că s-a mutat în 1988 în afara României ar trebui să ridice câteva sprâncene.

Ca să primești concesii trebuie să faci unele compromisuri. Așa e în viață, așa e în politică.

Realitatea e că oamenii care ajung în poziții de top în politică trebuie să calce pe câteva cadavre în jurul lor, să îndoaie câteva reguli, că regulile sintetice ar funcționa doar pentru un inginer – la 0 Kelvin, în vid.

Cel puțin asta e părerea majorității, doar reproduc ce-am auzit, nu-i părerea mea.

Iar ceea ce spun nu o fac din perspectiva unuia care scuză încălcarea statutului unui partid, minciuna publică și asocierea cu un regim condamnat. Nu, eu sunt inginer la bază, dar majoritatea ar râde de mine, că ideile mele nu-s aplicabile în lumea reală și, pula mea, m-am învățat cu ideea că nu trăim în vid, există frecare, agitație termică și-n general entropia sistemelor e făcută să acționeze de așa natură, încât tocmai ăștia care vi se prezintă vouă ca fără pată, sunt de fapt periați pe ici pe colo de niște urme de interacțiune.

Când mă uit la bula #rezist, #usr și pula mea, am impresia că s-a întors lumea pe dos și că mă uit la studenții de la politehnică de-acum 15 ani care trăiesc, discută și visează într-un univers paralel total detașat de realitate.

Nu zic că n-ar exista oameni principiali, oameni care nu-s pătați, oameni care nu-s controlabili/ șantajabili. Doar că ăștia-s scoși în off-side primii.

E ca un joc de domnișoare ce se marketează virgine, care au gingiile tocite și rectul în repaus, larg cam cât un Rolex bărbătesc.

Chiar și-așa, descoperi din când în când că câte-uneia i-a mai scăpat câte o bucată și-n pizdă, că doar nu s-o face gaură în cer.