Fairness hurts and smells

Ma uitam la o chestie. La anul trebuie sa imi inlocuiesc telefonul, ca e spart de cand l-am cumparat si tre’ sa pun ceva in loc. Si nu va mai fi un Motorola, asta e clar.

Mai am un Asus in casa si imi plac niste chestii de la astia, iar ultimul , Zenphone 6 imi face cu ochiul din cateva motive. Dar , Asus e o companie din Taiwan si parca exista alternative. Da, Huawei, Xiaomi si One Plus, lol. Nu .

Ma gandeam ca o sa fie LG sau Samsung, macar astia sunt Koreeni. Sau Sony, din nou. Dar zic sa ma uit la ce se produce prin Europa -stiu Nokia – ca poate gasesc ceva care face cu ochiul. Maro. Si gasesc unul, Fairfone. Telefon modular, facut din materiale reciclate si aur ( conectori) achizitionat prin ceva “fairtrade” si munca platita cat de cat corect. Si vine cu o surubelnita. Misto, un telefon care vine cu o surubelnita, e un telefon pentru mine :). Dar e prea mid-range ( spre entry asa).

Pe scurt telefonul e vandut ca un mid-range care costa vreo 400 si ceva de euro. Dar evident ca gasesti o chinezarie mai performanta ( si mai de unica folosinta) la vreo 200, 200 si un pic. Pentru ca toate fair-shit-urile astea, costa, normal. Si ma gandesc daca nu ar merita pretul. Meh.

Si gasesc un tip care prezinta telefonul si vorbeste engleza cu accent german. Imi plac oamenii astia :). Vedeti voi de ce.

Tipul le face publicitate si pune frumos accentul pe sustenabilitate si corectitudine. Pana la la minutul 17:05 ,sa nu va pierd timpul aiurea, cand explica ca vinde si el televizoare si lucreaza cu fabrici din China si ca a fost la una dintre ele si a vazut o fata ( nu femeie) care muncea acolo si lipea cabluri de zor. De varsta incerta si ca unul din owneri i-a spus ca ei nu verifica ID-uri , dar altul i-a spus ca unii sunt copii, dar daca nu lucreaza acolo familiile lor n-au ce hali, lucru care nu ma-ndoiesc ca-i fix asa.

Si te astepti s-o bage pe aia moralista cum a decis sa nu mai lucreze cu d-astia. Dar nu. Doar explica cum el la 14 ani era regele la Counter Strike si cum a realizat el ca realitatea e alta si cand mai cumpara produse de 5 dolari se gandeste ca-s facute in fabrici unde oamenii sunt exploatati.

Si cam aia e. Si ca daca vrei tu, cititorule, ( privitorule, in cazul lui) sa faci ceva pentru o lume mai buna, cumpara produse mai scumpe. Cat despre mine ( el, dar nu m-as exclude) e implicit ca o sa continui business as usual, atat timp cat exista oameni care cumpara, de ce m-as deranja, n-auzi ca copilul ala tre’ sa manance ceva, la fel si familia lui?

Si cam asta e. Stim toti si am putea face ceva. Adevarul e ca nu prea vrem si ca da-i in pula mea, sa munceasca. E trist, dar doar pana vezi ca poti cumpara telefonul ala la 200 de euro. Dupa aia nu mai e trist, e happy -happy, ca nu-s copiii nostri si chiar dac-ar fi, doar n-o sa stam fara telefoane?