Ceva tare…

După ce semnez ca primarul contractul care-mi mai da 6 luni de stat la vatră si fără să cer bani în plus, că statul la vatră e bun, încep și tinichelele, ca să îmi amintească parcă că nu există masă gratis, nu există bine sau rău, există decizii bune sau rele, există doar compromisuri și lucruri pe care le vrei față de altele pe care nu le vrei.

Și ca o încununare a succesului major pe carel-am avut pe un proiect anterior pe care am lucrat un an și pentru care nu vrea nimeni să ia supportul , trebuie să-l predau cu forța, dar nu numai asta, cât că s-au gândit ei că ce-ar fi dacă ar face update-uri la toate cele 31k de înregistrări din baza de date și să mai adauge vreo 2k, cu un excel așa și să-mi scrie o tanti că s-a gândit la ceva tare! Că să le spun tipilor de la support cum se face asta că ei vor să mai facă chestia asta din când în când. Cu excelul. Upload.

Să facă ăia de la suport ce, nu știu exact, că ăia nu-s în stare să uploadeze datele , cu programul de upload, nu așa, nici dacă li le dai 1:1, dar ele trebuie de fapt remapate, nu folosesc datele de referință agreeate, sunt mapate și formatate ca pula mea și mi-a luat vreo cateva zile să-i trag de limbă și să le deslușim și încă câteva să corectez ce-am deslușit și pula mea, azi am trimis ultimul batch, oricând o fi azi ăsta, că nu public textul acum,

Inițial am zis NU. Nu că nu pot. Nu că n-aș vrea să-i ajut, că eu sunt băiat bun de felul meu și cooperant, dar nu vreau să-i bag în căcat pe linie de business.

Și i-am zis lu tanti că am să-i spun și eu ceva tare!

Că munca mea aia de un an a fost să le creez un sistem unde să-și poată menține și guverna datele ăstea ÎN SIGURANȚĂ și AUDITABIL. Și am creat un astfel de framework unde fiecare înregistrare noua trebuie revizuită de un manager din aria respectivă din zona geografică căreia i se aplică , cu niște loguri să se vadă fiecare ce-a cerut și ce s-a aprobat, cu niște emailuri, cu niște pula mea, toaate, ca să nu se mai facă update-uri necontrolate PE BAZĂ DE EXCEL ȘI SĂ NU SE MAI PROPAGE GREȘELI ÎN DATELE DE BUSINESS.

Un an, coaie, până s-au pus toți de acord cum îl vor, ce clopoței să-i punem, cum să facem căutările ușoare , așa ca pentru orice prost, să caute singur duplicate, să afișeze totul nu știu cum , să pula mea – o grămadă de bibileli, că altfel a fost gata în vreo 3 luni, ca să îl folosească userii pizdii și să fie happy-happy, că cineva a plătit pentru proiectul asta și a plătit, coaie, milioane, nu mărunțis, că eu n-am lucrat singur acolo. Și nu vă spun cât am încasat eu până acum, evident că nu de-ajuns, dacă-s tot acolo, dar toate astea ca ei să poată fute date tot cu excelul, tot fără aprobări și fără control, doar că în alt sistem care se numește pompos MASTER DATA GOVERNANCE.

Am spus foarte răspicat că eu nu fac asta că nu respectă niciun principiu de guvernanță.

Și, carevasăzică au început escalările după ce am zis eu ”nu”-ul meu hotărât, că nu se poate, că business-ul dictează. Și după aia m-a lovit, tot așa ceva tare. Și-am zis da. Și-am zis că îi învăț și pe pulifrici să preia ei asta, cum să nu.

Și am muncit săptămâna asta la futut date și la ținut traininguri până am răgușit.

Că și-a zis mintea mea în gândul ei, bă, respectul de sine ca respectul de sine, dar dacă merge totul ca uns EU CE PULA MEA MAI FAC 6 luni aci? Că nu prea mai am ce de acum 1 lună, ca să zic așa, știi?

Ar trebui să-mi fie rușine de mine, că era un proiect mai bine plătit și mai bun și mai de palmares și de poziție mai serioasă care mă vânează de vreo 9 luni și nu glumesc. Dar vor să plec d-acasă, auzi! Ăia n-au om și vor să dea bani, dar eu o ard pe leneveală , pe lucrat de acasă, pe labă. Așa ceva… iar mi-am ieșit din formă.

Dar nu, nu-mi e rușine. Mă uit în cont, mă uit ce planuri am și nu-mi e rușine deloc, după ce pun capacul la laptop de final de săptămână, că n-am reușit să-l pornesc mă duc să deschid ceva tare, daca nu amân pe mâine, că am tot băut săptămâna asta.