Un vin prost : Crâmpoșie selecționată

Știți că eu recomand vinurile din România, mai ales alea din zona mea , dacă e cazul, că sunt de părere că sunt mai degrabă bune față de vinul mediu din Vest. Și mai ieftine.

Eh, nu e cazul acum și e oarecum păcat.

Soiul crâmpoșie e unul de struguri albi din cele autohtone, păstrate di la daci. O fi dat Burebista ordin să se scoață viile, probabil pentru a se înlocui cu altele mai productive, dar e greu cu autoritatea in Oltenia.

Totuși soiul ăsta din sticlă nu e ăla vechiul și bunul, ci unul mai nou, un hibrid obținut la Drăgășani de un domn inginer, Mircea Mărculescu, pentru cine e interesat să citească mai departe referințe. Iar interesul nu a fost rafinarea calității strugurilor sau a vinului, ci obținerea unui soi autofertil , în principal, și a unei producții de struguri ridicată. Perioada comunisto-stahanovistă, baby, pe sistemul mult și prost.

Soiul originar este autosteril, adică planta nu se polenizează singură, are nevoie să fie cultivată împreună cu un soi polenizator.

Nu știu dacă mai există, și pe unde, crâmpoșie tradițională prin Romania, ar trebui să mai existe, căutați sub numele de “Cârlogancă“, din păcate oltenii se pliază foarte bine pe cultura mult și prost, profit maxim cu muncă nu contează câtă dar să luăm banii la fraieri. Și s-a cam mers pe Crâmpoșie selecționată în zona asta.

Acuma, pentru ce contează , ceva-ceva potențial tot are și ăsta, iar solul de pe lunca și dealurile Oltului e bun de vin. Ar putea ieși un vin foarte plăcut de vară cu arome proaspăt fructate și minerale intense.

Ar putea, dar nu e ăsta. Ăsta e cam poșircă, acrișor amărui și nu în sensul bun. Și are un gust de ieftin. Bine, pentru ce contează, chiar e relativ ieftin, probabil că la banii ăia își găsește clientela cu așteptări modeste.

Na, acuma sper sa nu se supere domnu’ Iordache, da’ io cred că poate mai bine de atât din strugurii ăștia.