Cu britiși pă Londra

Am cumpărat zborul ăsta cu BA din ianuarie. Da, de dinainte de covid. Și nu l-am anulat. Nici ei.  Când ne-am întors în UK de după vacanța de iarnă, nervos că am platit 250 de lire pe cap de vită furajată să ajung in țară și aproape la fel să ne întoarcem mi-am făcut planuri mai bune pe vacanța de vară. Mă rog, o pulă mai bune, dar atunci așa păreau.

Când m-am uitat la preturile Wizz, handicapații vindeau in ianuarie bilete de întors pe sfârșit de August cu 150 de lire de persoană 1 way, la low cost. Era mai ieftin British Airways cu circa 110 de lire  de căciulă.  Baaag pula, luat direct cu BA bilete de întors neflexibile nenimic, că în mod clar, ce-o fi, ce n-or fi, tre’ să ne întoarcem la școală.

Acuma, între timp a venit sfârșitul lumii, am mai pierdut , am mai câștigat la biletele de avioane, că așa e la păcănele, nu ești numai pe câștig, mai mult pierzi.  Mi-au schimbat și copiii planurile, aia e #veața. Acuma pe întorcătoare, au anunțat britonii ( destul de din timp), că cine vine din pandemie stă pe izolare 2 săptămâni.  Să fie ei sănătoși ( și să le fut mamele).

Mă gândeam așa într-o dimineață pe budă, bă, iar să anulez și biletele astea, pe pagubă, să pierd și două săptămâni de stat în România ca să venim mai devreme, să executăm pedeapsa înainte să se termine vacanța copiiilor ?

Ia mai dă-i, mă, în pula mea și pe ăștia cu școlile. Nu vor să primească copiii, să fie sănătoși, e problema mea, eu mă descurc.

Stăm acasă pe timpul lor, nu pe timpul meu. Bine, e și timpul meu, dar nu îmi fut eu planurile ca să dea bine pușcăria în cazier copiilor, că eu le.plstesc distracția,nu ei mie. Ia mai muie.

Și, bă , bine făcui, că e mișto cu BA , mai iau la ei, cred că.  Mai iau, că pe ruta asta cred că sunt singurii cărora li se lasă scaunele pe spate, mai au business class, tapiseria nu prea se compară cu nimic altceva din short-haul.

Se vede că nu sunt pe ieftin. Mă rog, servesc niste snackuri așa la mișto, incomparabil cu cum era odată, sau cu ce poți cumpăra de pe Wizz, dar măcar o gură de apă la o adică, nu mor nemâncat 3 ore. La business au chestii mai elevate pentru cine apreciază astea, erau două persoane pe zborul aista.

Cam așa ar trebui să fie și am să încerc măcar pe chestiile cu vizibilitate pe care pot să planific ceva, să o fac pe cât posibil cu ei, sau cu unii cu care zbor în condiții de care vreau. Nu am mai fost așa relaxat după un zbor de multă vreme.

Și am observat că nu suntem deloc singuri. Mai sunt și alți romulani care își duc copiii la școală, stau vacanța mare în România și nu-s chiar din cercurile sociale ale ălora care circulă cu Wizz.

Treaba cea mai amuzantă era că romulanii păreau să fie la curent cu normele legale din UK care ne pun pe carceră la sosire, bine ca românii, îi mai auzeam cum șușotesc între ei, despre cum “io tot mă duc la servici, las telefonul ăla acasă” și alte planuri romulanești, dar erau la curent, aveau chiuaru’ (QR code ) pus la punct, etc. Poate e așa doar pe BA, nu știu.

Când am ajuns cu copiii la coadă la pașapoarte, că cu ăștia nu poți să treci prin egates, nebunie. Grămezi de englezi ( unii doar după accent, alții și după culoare ) erau ca și parașutați accidental pe teritoriu inamic acolo.

Habar nu păreau să aibă de “passenger locator statement” , deși te anunță aia de la compania aeriană înainte de zbor prin email, îți spun și în avion, scrie pe toți pereții când cobori și dacă nu ești ca noi să faci totul in avans , cu foi printate ( venim totuși din țara dosarului cu șină, nu ne prind pe noi ăștia la hârtii, să fim serioși ) poți să o faci scanând un cod , pe telefonul mobil, acolo în aeroport în timp ce mergi înspre controlul pașapoartelor. Este lejereanu și pentru orice prost.

Mă rog, nu chiar orice prost, că ăștia aveau o tanti chiar înainte de gheretele unde stau polițiștii de frontieră care îi întreba pe fiecare “aveți declarația?” . Și nu puțini erau surprinși să audă de așa ceva, făceau o buclă la coadă, mergeau mai în spate și completau.