Natalitate și minoritate

La începutul anului UNICEF ( o organizație care se laudă că se preocupă cu ”salvarea copiilor”, dar considerând eficiența, o face cam cu eficiența cu care salvăm planeta, noi omenirea – referință la G. Carlin) a publicat un raport în care deplânge faptul că România se clasează pe locul 2 în topul natalității în rândul femeilor adolescente ( minore).

Foarte rău, trebuia să fim pe primu’ loc, considerând natalitatea periculos de scăzută plus faptul că emigrația afectează serios populația și media de vârstă în România.

Europa Liberă pretindea în alt articol reprezentativitate de la faptul că prima naștere din 2015 vine de la o femeie ( ei zic copilă, dar nu se încadrează în vârsta de copii) de 15 ani în noaptea de Revelion.

În mare societatea româneacă a întors problema pe dos, că, domne, țiganii sunt de vină, că mamele minore sunt mai degrabă de etnie rromă.

Procentual cam așa e. Din participantele la studiu, la rumânce aproape 10% din participantele minore, erau însărcinate sau / și aveau ceva boraci, la participantele rrome – spre 60%.

Cifrele:

Singura problemă reală a populației de etnie rromă e că ăștia au mai bine de 40% din mamele minore vârsta sub 15 ani. La vârsta aia discutăm de copii, că dacă naști sub 15 ani, ai luat vițel sub 14. La vârsta aia legea nu prevede nici consimțământ, nici capacitate de decizie, nici responsabilitate, nici drept de căsătorie, sau vreun fel de relație de întemeiere de familie, parteneriate, orice.

Conform legilor din România, copiii ăia sunt concepuți în sfera cadrului penal și nu mamele ar trebui pedepsite, ci părinții. La modul – ia bagă tu niște pușcărie. Și la țigani și la rumâni. Fără discriminare. Se observă că, în cazul mamelor de etnie română ”sweet spotul” pentru mame minore sunt vârstele de 15-17 ani. E normal, că dacă ai ajuns până la 17 fără borac, se presupune că ești la ceva școală și cum nu se acceptă să mergi borțoasă la școală ( DIN RAȚIUNI CARE MĂ DEPĂȘESC TE EXMATRICULEAZĂ ĂȘTIA) presupun că le e frică să nu se ia, mai rabdă.

Sigur, societatea modernă ne învață că dreptul la educație, că educația nu ar trebui întreruptă, că pula mea. Societatea modernă e cam stearpă, pe de altă parte și dă cam mulți bani pe fertilizare în vitro , pe întreținerea câinilor și a pisicilor de companie, dar mai ales, pe cotizația la pensie, dacă mă întrebați pe mine și ar trebui să-și bage în cur părerile cu privire la natalitatea în rândul minorilor.

Politica țării cu privire la familie și natalitate în râdul adolescenților ar trebui să fie ceva de genul ăsta:

1. Să caute soluții să susțină femeile care vor să puiască de tinere, să le arăte că, în ciuda inconveniențelor, copiii nu-s chiar dracu’ pe pământ și că dacă oricum nu ești material de cercetător, doctorand sau în general carieră înaltă, mai bine nu-ți pierzi aiurea timpul și banii părinților prin facultăți inutile și încerci, cât ești tânără și cu gene ne-uzate, să te faci utilă. Că e contraproductiv să ajungi și bătrână și proastă și săracă și să te chinui să faci atunci copii.
2. Să nu interzică accesul la educație femeilor însărcinate și să sprijine educația de bază ( aia 8 clase + liceu, sau cât e acum obligatoriu) .

3. Poate cel mai important, să verifice faptul că toate relațiile de căsătorie, coabitare – orice început de întemeiere de familie care implică minori sunt pornite la inițiativa și cu acordul și dorința membrilor cuplului. În caz contrar să pedepsească tutorii. Verificarea ar trebui să fie mai mult de un ”da” la starea civilă, că de aia plătește statul asistenți sociali.

Că oricât de tare ne-am dori copii, situațiile de genul ăsta nu-s prea OK și prima vină ( penală) aparține părinților minorului.

Acestea fiind spuse, populația României, cu tot cu natalitatea adolescentină de top, arată ca o pulă.