Am plecat la 6 dimineața din București. Am ajuns la 7:30 în Frankfurt, adică 2:30h mai târziu.
Am lăsat bagajele la Condor și am plecat sa ii arat nevestei de ce București e un oraș infect. Am luat trenul invers 2 stații ca asa am eu și bulan și simț de orientare.
Am vizitat gradina botanica și muzeul de istorie naturala.
Pe urma s-a făcut ca ploua și ne-am întors în aeroport, pe la 16:30.
Nu era afișată poarta ( pentru 19:15) , dar știam ca e în zona B. Am făcut controlul de securitate și o ardeam airea prin zona așteptând sa se afișeze poarta. Bănuiam ca e ceva ~40, dar putea fi orcare din 60 de porți.
Mi-am adus aminte ca nu am vorbit cu TUI despre cine și cum ne așteaptă în ZNZ sa ne facă transferul.
Am sunat dar nu a răspuns nimeni. Sms la un număr special
Nimic. Mail, contactat pe Fb. Nimic. Sunat la TUI România. Nimic.
Eeh. Am început sa fierb intern dar îmi păstrăm calmul, sa nu sperii nevasta. Nu știu dacă m-a ginit ca-s neliniștit, dar eu crez ca nu.
Am sunat la Condor sa îmi zică poarta ca mai era o ora pana la decolare și tot nu era afișată.
O fufa îmi zice ca cică:
Știți aici e service center noi nu știm.
Gen sa ma fut în service centerul vostru, mie cine-mi spune, mama?
Ca cică sa merg la checkin counter. Adică afara dim zona de securitate. Cand mai erau 5 minute pana la boarding.
Ii zic: Femeie, tu știi ce e ala aeroport? Gen ala din Frankfurt? Eu vreau sa plec nu sa o frec aiurea.
Am început sa bananaim din poarta în poarta pana a găsit nevasta poarta.
De dimineață am văzut un condor pictat mișto.
Credeam ca cu ăsta… Nu. Cu asta.
Am decolat pe la 19:30. Scaune mai ok ca la Lufthansa. Normal, long haul. Tablete cu touch integrate în fiecare scaun. Căști – 2.5 Eur. Aveam.
1 film moca și niște muzica.
Acces la filme noi, gen ” the theory of everything”, cu 8 Eur/ access/ display. Am spliter de căști :). Oricum noapte. Asa ca am văzut 1 film, ala moca, 
și somn.
Mai greu cu somnul. femeilor li se cam umfla picioarele.
Ne-au dat formulare de cerere de viza sa le completam în avion. Completat. Asa am văzut care mai merg în Zanzibar, ca unii mergeau în Mombassa, Kenya.
Am ginit un cuplu și am intrebat-o pe gagica dacă au luat tot prin TUI Deutchland. Da. Bun, în stil oltenesc, e bine ca mai sunt și alții, facem și noi ce fac ei. Mi-a mai venit inima la loc.
Mâncarea a fost okish, calda și destulă. Inclusa.
La 4:40 am ajuns în Mombassa.
Am coborât toți sa facă ăștia curat și sa bage benzina. Aeroportul e o dugheana.
Asta e tot. Cu aer condiționat pe baza de ventilici.
Controlul de securitate la reimbarcare, o gluma. Oamenii relaxați. Am trecut cu sticle de apa la 0.5 l cu chestii. Am scos doar laptopul din rucsac. Stai. Le-am zis ălora de la munca ca nu îl am cu mine
Deci n-am scos nimic, am trecut asa. Gen, dacă nu ai AKMul în geanta ești ok. Oamenii sunt shiny. 26 de grade și umed. La ora aia.
Ne-am urcat și am mai făcut un salt de jumătate de ora. Nevasta se uita după curcubee. Și după norii de vata de zahar de deasupra Zanzibarului.
La aterizare am găsit un aeroport și mai mic decât ala din Mombassa.
Am fost surprins sa aflu ca România nu plătește viza $50/pers. Credeam ca e treaba de UE. Dar nemții plătesc. Eh, avantaj Sampras.
Și am mai fost surprins ca nu mi-a cerut nimeni certificatul de vaccinare anti febra galbena. Deci l-am făcut degeaba, cum ar zice antivaxxerii.
Cică la plecare va trebui sa plătesc $48, taxe de aeroport. Pe perete au un tablou cu um dictator, ceva.
La ieșire, dai peste “Banda rulanta” de bagaje. Aham, manual work, my friends.
Uite.
Și de aci, am scanat bagajul prin x-ray, asa e la ăștia și la ieșire, iar apoi l-am văzut pe nenea de la TUI, care cică a văzut mailul meu și mi-a scris…dimineața. Bine și asa.
Ne-a băgat intr-un trancalici care avea aer condiționat. Asta
Si-am plecat către hotel printre mahalale cu case fără geamuri, în general vai de mama lor, de-am făcut uite asa și o bucata de slum tourism, fără sa vreau, vreo ora, cat a durat drumul
Dar despre asta am sa spun alta data.
În sfârșit, Hakuna Matata.
E mai frumos decât în poze.
