Pentru un țăran pompa de apă, în secolele 20 , dar după cum veți observa, mai ales 21 e foarte importantă. Ar fi fost și mai demult, dar ne era cunoscută doar găleata, vorbim aici de unealta de scos apă din fântână.
Când eram eu mic avea tata două pompe de apă. O KAMA rusească cu motor cu perii și cărbuni, foarte proastă, și o KAMA românească , care era o copie nereușită după prima.
Într-o zi la puțin timp după revoluție l-am văzut aducând acasă nu una, ci două pompe electrice, sensibil mai mari decât KAMA. A montat una și avea un debit de ne mai trebuiau vreo două fântâni, în 20 de minute sugea toată apa, cred că vreo 1500 de litri. In 2-3 ore se umple la loc, nu-i bai.
A ținut pompele ălea până anul ăsta. Într-o zi, l-am văzut meșterind și l-am întrebat ce face. Repara , ca de obicei, de data asta pompa.
Dacă îl întrebi pe tata ce mai face, o să îți spună că nu are timp, invariabil de când știu eu. Dacă vezi cu ce și-l ocupă poți să îți dai seama de ce.
-N-aveai două? De ce nu o pui pe cealaltă?
-Asta e cealaltă.
-Aha, și atunci nu îți cumpăr eu alta? Că au ținut 30 de ani pompele astea două, ce mai vrei de la ele ?
-Nu, că au fost scumpe.
Și mi-a spus povestea.
Acum o mie de ani a fost într-o duminică la târg și a zărit un autocar cu turiști ruși. Dracu’ știe dacă aia erau turiști sau veneau la bișniță că românii în Serbia. Când veneau ăștia era rost de cumpărat bunătăți de la ei. Ieșirea din comunism. Acum aveau pompele astea. Erau cică niste pompe românești mai bune decât blestematele de kame, dar costau 20,000 de lei. Ăștia le vindeau cu 8. Până a ajuns tata la rand s-au făcut 8500. Nu știu câte pompe or fi avut în autocar, dar s-a făcut coadă și tata după ce a cumpărat pompa i-a zis și lui văru-său de a luat și ăla una . Atâta că până au ajuns înapoi se făcuseră 12,000 , creșteau aia preturile mai ceva ca Uberul la surge. Nu știu la ce s-au gândit tata când a cumpărat încă una tot la 12000 și de ce nu s-au gândit de la capul locului că îi trebuie 2.
Acuma o pompa cum ii trebuie lui nu sare de 600-700 de lei. Mărunțiș. Dar nu, că el nu vrea altă. Că e bună aia, imediat o repară. Ce are?!
Nimic, în afară că arată ca și când ar fi folosit-o în al doilea război mondial.
In rotor sigur l-au nimerit nemții de câteva ori..
Nu contează . A reparat-o. A luat piese de pe cealaltă și a făcut-o la loc. A treia zi iar nu a mers. De data asta, după reparație a devenit prea puternica și a supt furtunul de aspirație ( și ăla la fel de vechi, care a început să tragă aer )
-Hai să îți cumpăr un furtun de aspirație.
-Nu că e foarte bun asta .
A fost, după ce l-a dat pe tot cu banda izolatoare.
Cine face și desface tot mereu are ce face.
Ma gandesc ca toate remarcile alea cu “nu se mai fac lucruri ca inainte, ca pe vremea mea” si “lucruri de calitate facute sa reziste o viata” au de fapt mai putin de-a face cu obiectele in sine si de fapt foarte mult de-a face cu proprietarii lor, care le ingrijesc si le repara. 😀
:)) Tata era cam singurul pe vreo 3-4 sate care facea sorburi pentru pompa Kama…ști tu, din alea din aluminiu cu membrană din mănușă de electrician. Le avea în atelier pe un raft… Băh, vine cineva după un sorb, sa-ți dea o sută de lei…hârtie cu Bălcescu. Nu-ți dă banii, îi zici să vină când e tac-tu acasă
@Stropic – mnu prea. Chiar nu se mai fac si e destul de dificil sa repari ceva cand nu mai gasesti componente, ca nu fabrica nimeni piese de schimb. Si nu toate merg rectificate.
@Redoo: :)))
Cred ca ceva versiune d-asta de pompa inca mai am la curte lol. Tot asa… tine de dracu stie cand, si bagata in aceeasi fantana cu hidroforul. Sorburi se gasesc, dar cea mai naspa parte e cu amorsarea. La mine fantana e in a doua panza freatica, 16m… d-aia in ultimii ani n-o mai scoatem nici iarna. Cu toate ca e veche merge 1.5-2 ore ore pana se opreste.
Acum am doar gazon, pomi fructiferi… dar cand mai aveam si ceva legume prin curte efectiv inunda in 2 ore la 1tol juma sau cat e…