Nu vă pierdeți vremea cu ”let them eat cake” și nu mai dați follow, ca să n-aveți de ce să dați unfollow.

Dacă nu știți ce e, foarte bine, că nu pun niciun link, nu dau poză, nu e niciun motiv să cauți mai departe, ”X” și la pagina asta și uită .

Dacă ați aflat deja, o pizdă disperată după atenție, hăituită de alte pizde de atenție se află pe ștatele voastre de plată ( de la ”pay attention”) și vă pierdeți timpul cu ceva ce a fost regizat să capete atenția lumii și să se hrănească cu asta.

În lume e o abundență curentă, la mai multe nivele, de oameni deconectați de la realitatea altora, care ar putea face genul ăsta de remarce și poate chiar le fac, doar că în cazul ăsta e ceva exploatat.

Americanii sunt atât de inflamați în cur și sensibilizați și doritori de atenție și de opinie, cât să nu poată apăsa butonul ignoranței fără ecou.

Și asta e problema. Atunci când vrei să ignori ceva sau pe cineva, întorci spatele, în liniște și te prefaci că nu există. Dacă trebuie să numești acel ceva, atragi atenția asupra lui. Dacă trebuie să justifici, să critici, să atragi atența asupra ta ( virtue signaling), crești reachul, faci publicitate gratuită și viralizezi, scopul declarat e subminat, iar strategia celui care te deranjează funcționează.

Problema e că dați like and subscribe la prea multe căcaturi și prea multor căcați, transmițându-le astfel votul vostru, ca o împuternicire, că primesc bani corelați la numărul de abonați, pe lângă view-uri . Și după aia o ardeți cu ”o să îmi retrag like-urile și subscripția și o să le cer și altora s-o facă” . Nu funcționează neapărat așa, că se crează un val de atenție pe care un influencer abil îl poate călări și își poate injecta ”reacțiile„ proprii pentru a deturna scopul și a folosi energia atenției în scopul pe care îl urmărește el.

Mă uit des în youtube și ce social media mai am să văd pe unde am follow, să nu cumva să am di greșeală și din malware că se mai întâmplă și asta iar la mine defaultul e no follow, no subscribe, dau io like si share la ce cred, cand cred , dacă cred, individual.

De obicei arată așa, sau mai gol. Dacă vreau să susțin munca cuiva îi cumpăr produsul, cu bani, nu împuternicesc pe cineva să-l plătească din reclame sau alt mecanism de genul ăsta pe care nu-l controlez.

Dacă e un efort pentru tine să fii influențat de orice – că trebuie să faci eforturi să îți apară nu știu ce decrepit în feed sau să îi cauți tu materialele , dacă ai chef de asta, e un efort și pentru ăla să influențeze orice și e mai ușor ignorabil.

A trebuit să fac un efort să caut despre ce e vorba când m-a lovit valul de referințe despre care n-aveam nicio idee. Altfel, n-aș fi aflat, n-aș fi făcut-o, n-ar fi contat. Pentru mine, încă nu contează, n-am subscribe-uri sau like-uri de anulat, n-am atenție de deturnat.