Mamă, mamă! Se vinde și nu-s pe fază

Nu știu dacă am zis că mi-a plăcut la Inverness – cred că am zis pe undeva dar nu mai știu pe unde.

Că mi-au plăcut mai multe lucruri , pizzerii ăstea, dar cel mai mult mi-a plăcut apartamentul – 4 dormitoare, frumos, civilizat dar scump de am murit – 1765 de lire pe 5 nopți – dă-o dreacu de vrăjeală că banii mei se duc toți pe vacanțe!

Atuncea m-am gândit în mintea mea că mamă-mamă, ce bun ar fi să cumpărăm un apartament pe-aci prin orașul ăsta.

Pentru ce contează apartamente sunt, la 150-200k, dar nu ca ăsta , nu…
Nu lux, dar spațios, bine compartimentat, relativ nou, vedere frumoasă, decent – nu știu dacă am locuit într-un apartament mai mișto.

Am rămas cu gândul la el și discutam așa cu soția, că ce să mai facem cu banii care ne-or mai rămâne după ce ne taxeaza toți de ne rup muia, că un apartament în București , că în UK – io am rămas cu gândul la Inverness…. și o să tot rămân.

Ieri vorbeam, față de când scriu articolul, nu de când citiți voi. Nu mai departe de ieri.
Io nu cred în premoniții, semne, și astea, mama avea din astea, dar azi mi-a strâfulgerat un glonț prin cap și ”ia să mă mai uit eu pe wrongmove să văd ce se mai vinde”. Excitat, m-am dus direct pă Inverness.
Și văd asta…

Apartamentul de lângă, la vânzare – vreo 110mp . Freehold.

E important, că în țara asta, foart des, apartamentele sunt lease

Sigur, e scump de mori și mor, că n-am banii ăștia dar vreau apartamentul ăsta – gen mă gândesc la el, așa cum mă gândesc la o căsuță în centrul orașului unde locuiesc, foarte frumoasă – aia nu era scumpă, dar era prea mică pentru familia noastră. S-a vândut fix când căutam noi casă, e așa de iconică încât treci prin centru și o vezi mereu, acum o am mereu în gând la capitolul ”trebuia să o fi”….

Poate ar trebui să mă concentrez pe țări mai ieftine…

Era bună de locuință în caz de sfârșitul lumii…