UK: Problema cu socialismul e ipocrizia

A fost aci ceva scandal cu o ministră, vice-premier s-ar numi funcția ei în România, pe care au tras-o afară de păr, că au prins-o cu fofârlica. Angela Rayner o cheamă.
Tanti se predinde socialistă până la os, a făcut muncă socială, nu știu ce. Socialistă de catifea, că averea ei estimată ( net worth) este acum de vreo 6 milioane de lire. În 2024 a fost 5.5 milioane, iar salariul ei ca ministru e de vreo 160,000 de mii de lire, inainte de taxe. Dar se știe că banii fac bani, mai ales în țara asta.

Dacă citești pe site-ul ei, sau așa în general, reiese că a făcut bani din surdomuți, din sindicate și din politică. Uitându-mă un pic la model, prea pare a scenariu de ”Black Doves” – și pare că a făcut bani din pizdă. Sunt misogin, știu, dar vedem mai jos.

Cică e un om simplu, când vine vorba de mașini.

When it comes to cars, Angela keeps it simple. She doesn’t have a huge collection, but she does own a Cadillac, an Audi, and a couple of other vehicles that she drives around.

Deci are 4: Cadillac, Audi și încă 2 de traseu așa.

Doamna pozează în modelul socialist de succes. Stai să vezi. Traduc și adaptez din articolul din link.

”A crescut într-o casă de la consiliu, într-o familie împovărată de sărăcie și cu o mamă cu probleme de sănătate mentală ( sindrom bipolar), ca crescut-o bunică-sa care a avut grijă de toată familia, pă clasic . Mă rog, pe lângă consiliu.

A abandonat liceul la 16 ani și a fătat un borac care cică a dat sens vieții ei.

Bă, până aici stimă maximă! Este povestea cu oameni de succes plecați din sărăcie pe care ăștia mici vrem s-o auzim. Că uite omul mic cum reușește în viață pe meritocrație, cu protecție socială . Cu.

Ca să fie clar – indiferent cum a reușit, din punctul ăsta de vedere, maxim respect – dar articolul este despre altceva.

Cum a reușit dumneaei în viață. Păi a pus mai încolo mâna pe carte și a învățat engleza prin semne și s-a pus pe muncă pentru consiliul din Stockport, ca orice laburist model, ”hail the little man!”.

După care articolul zice că s-a făcut lindicalistă ( ei zic sindicalistă), dar ascultați-mă până la capăt la UNISON ( ceva cartel alfa de la ăștia ), mai târziu devenind cel ”cel mai senior membru” din Nord Vest. Fără să ne spună cum. Dar spun eu,că e in text, doar că așa disparat, ca și când ar fi fără legătură. A început cu suptul de jos.

Fii atent aici. Tanti e născută în 1980, mai bătrână ca mine, hoașca, de aia e și mai bogată, dar și pentru că e mai pricepută și la un moment dat a înțeles, sau i-a suflat cineva strategia corectă – prioritizează acțiunile pe care le faci pentru beneficii mai târziu, nu pentru imediat. Lucru pe care eu nu l-am făcut chiar bine și mă costă.
De asta voi citiți articolul ăsta o lună mai târziu după ce l-am scris, poate până acum nici nu mai e ministresă, nu contează. Pentru romulani sigur nu.

Zice ea că la 30 de ani lucra ca ”home help” – adică un fel de infirmieră. La 30 de ani era 2010. Avea deja 3 copii, dracu știe cu cine. Ea zice că a fost propusă pe sindicat că se opunea mereu regulilor și managementului instituțional. I-auzi, ce tare. Ăsta sunt io, probleme cu autoritatea. Bine, cu mici diferențe.

Că ziceam că nu știm cu cine copiii. De fapt, știm. I-a luat-o-n pizdă unuia care lucra deja la sindicatul ăla și în același timp la consiliul de unde locuiesc: Mark Rayner.

Deci, tătică – în 2010 s-a căsătorit, că avea nevoie de tată la copii, probabil că dârlăul i-a dat și primul job de ”home help”, după care în 2011 deja a băgat-o în față, la 31 de ani și s-a ridicat repede ”din genunchi” a făcut școli, etc, până a ajuns tot ce putea ajunge la ăia cu sindicatul. Băi, ca să n-avem discuții, tot respectul pentru ambiție, dedicație și persuasiune – dar e un pic de statul paralel aici.

În 2020 i-a dat jet ăstuia și a început să i-o sugă altuia, parlamentar de la labagiști, doar până i-a făcut loc unde trebuie.

Acuma, să fie clar, eu n-am nimic cu MO-ul ăsta. Munca e muncă!

Treaba e că tanti asta s-a cățărat pe umerii tuturor pe care a putut să ajungă unde a ajuns și n-a ținut cont de nimic.
Pe o parte rage cu partidul ei despre omul mic pe care trebuie să îl ajute, crește taxele pe proprietățile multiple, pe de alta face scheme ca să nu le plătească ea.

Ăsta este un MO de conservator deghizat în blană de laburist.

Problema e că nu e vorba de nicio ideologice, de nimic. E vorba de ”mi se rupe pula de impactul politicii mele ” că eu am schemă oricum și doar schemele mă interesează.

Orice socialist de succes ascunde un MO de genul ăsta pe undeva. Eu nu prea găsesc socialiști pe bune în politică. Și ăia care au pornit de jos și visează reguli bune pentru clasa muncitoare ajung cumva într-un scenariu ca ăsta.