Primul îngheț

Azi noapte a dat primul îngheț, nimerit după Halloweenul călduros din zilele trecute.

E zi de doliu național, prin urmare nu se cade să spun ce vreau sa spun, cum vreau sa spun. Cum condoleanțele și compasiunea nu fac parte din ceea ce ma macină pe mine acum,  sa zic ceva despre îngheț și despre cum Operațiunea Monstrul nu merge cum ar trebui din cauza mizeriei de grup de amestec de la Romstal care limitează căldura.

Se țin 20 de grade în casă,  dar atât, și e puțin,  ca la iarna are sa fie frigu’ ăla mare care te usucă.
Nu pot sa mai pun lemne pe foc să transform casa în iad,  că pur și simplu pufferul sta în 60-85 de grade, iar grupul de amestec al vieții, chiar setat pe 65 de grade, prea mult pentru încălzire în pardoseala( sa te ia de la tălpi),  limitează  debitul pompei iar returul nu trece nicicum de 30 de grade.

Sigur mai am încă sobele în casă, nu le-am dărâmat ca îmi place cum arată,  dar nu le-aș  da drumu’.  Că ușile sunt din fontă și ard și am copii mici și nu vreau sa îmi asum riscuri, deși eu cu sobe de teracota am crescut și n-am murit.

M-am ars și m-am educat.
…
Și cum ieșii eu dis de dimineață  afară să fac focul în centrală  observai că e frig de mori.  Frigul ala care strică gradina.

Frigul ăla de sfârșit de toamnă care mă face să gândesc că sunt prea bătrân și că nu mai merge ca până acum și că de mâine trec la izmene.

Astronautul casei în combinezon și în cizme de cauciuc, pe sub care botosei, pe sub care șosete, care se trezi la 8 sa își bea laptele, explorează lumea post îngheț.

Dacă eram în București ar fi fost lumea post incendiu.

Ba știți ceva?  Nu îmi pasă de doliu.
Am de zis câteva lucruri.
Unu ar fi selecția naturală.

Mai întâi și mai întâi citiți  📖 aici.
Băiatul asta care a fost acolo spune clar cum clubul a luat foc de la 4 artificii de 🎂 care au fost puse pe stâlpi.
Și tot clar dar prost spune ca la fel ni se poate întâmpla și nouă, sa murim ca șobolanii în propria sufragerie de la artificiile din tortul copiilor.

Da, sigur, doar că:

Copiilor mei, dacă le pun artificii in tort sunt unele mici care ard în aer liber,  nu se ating de nimic, deși cel mai des copiii primesc maxim lumânări aprinse prin casă.

La mine în casa nu sunt,comparativ, 50 de persoane,  iar dacă  ceva se întâmplă să ia ceva în foc, că e clar ca s-ar putea întâmpla,  din diverse motive, îl sting pe loc, nu ma uit la el ca ia uite ce frumos arde. Sau ies în pula mea din casă,  dacă e prea târziu de stins. Ca aici vreau sa ajung.

Băiatul asta explica cum la început ei au văzut ca s-a aprins șandramaua și au vrut sa stingă,  fără panică,  ca incendiul era controlabil.  Foarte posibil.
Doar ca, surpriză, ceva nu a mers bine.
Ca nu aveau stingător sau,  pula mea, poate nu știau unde e,  că cui ii pasă de mizerii de astea.
Eu de exemplu am stingător la mașină,  aveam chiar doua, unu l-am lăsat acasă.  Un stingător nu ma ajuta sa sting motorul, sau masina dacă ia foc, că până ma dau jos, deschid portbagajul, etc.  Dar m-ar putea ajuta sa inabus focul cat sa scot familia afara. Poate nici nu ar fi de ajuns, sau de folos,cine știe,  ca sunt mai multe variabile. Treaba e ca eu ma gândesc la incendiu ca la o posibilitate, ( credeți-mă ca eu cam știu ce înseamnă foc, explozii) și pentru că mă gândesc,  vreau și să scap.
Și m-am uitat pe niște poze de la începutul incendiului.
Le găsiți pe net dacă vreți. Nu ma impresionează cât de ușor a luat foc cosmelia de la artificii,  n-ati văzut voi cat de repede ia foc o capita de paie de la o țigară.
Nici inteligenta de a  trage artificii în bureți,  plastice și alte chestii ușor inflamabile. La dracu, oamenii sunt atât de proști încât cred că e absolut ok sa faci asta și ca dacă se întâmplă să ia foc este ca au avut ghinion.  Nu.  În general oamenii sunt norocoși și de aia nu mor. Cand mor, de obicei nu e ghinionul,  ci un fapt rezonabil, care ii omoară.  Ghinion e dacă fix înainte de momentul critic ai plecat la baie și ai stat un pic mai mult, iar când te-ai întors focul era deja în toi.  Sau dacă te-ai gândit sa te îmbeți pulă sau sa te droghezi fix în ziua și clubul în care s-au găsit niște nasoi sa o pună de un test de selecție naturala.
Se poate întâmpla  și e nasol, dar asta e, din păcate aci, nu e cu excepții,  cu piua și cu pile. Ai fost prins pe picior greșit,  ești executat.

Ce mă marchează în pozele ălea e fețele ălora din planurile secunde care nu par nicidecum îngrijorați.
Oare când le-a picat fisa? Când s-a făcut cam cald?,  când nu prea se mai putea respira?  Când restul gloatei s-a pus în mișcare căutând ieșirea?
Nu știu alții cum sunt, dar eu când văd foc reacționez.  Și o cam iau la picior. Dacă nu am întâmplător un instinctor în mână pe care sa îl golesc și sa fug, atunci doar fug. Nu contează cat de mic e focul și ca cineva intenționează sa îl stingă cu calm. Ii urez success,  până una alta eu vreau sa fiu primul la ușă.
Nu ma interesează de ceilalți.  Da, sunt produsul unei generații comuniste, fac parte dintr-una din generațiile cele mai urâte ale țării ăștia.  Aia care urăște turma și căreia nu ii pasă de semenii ei. Ăștia mai tineri nu sunt așa. Sunt mai empatici,  dar tot proști.

Nici măcar uimitor de proști.
Lumea  se agita, unii că în ce țară de căcat trăim ( da’ ce băh, nu știați?),  că trebuie să moară oameni ca sa se schimbe ceva.
Niște prosti. Nu se schimbă nimic nici dacă mor oameni că nu îi pasă nicicui și ca cine,  băh,  sa schimbe.  Aia care trebuie sa “se” schimbe nu sunteți tot voi, noi?

Lumea scrie pe bloguri ,e indignata, ca vai,  că cum se poate asa ceva în timp ce ne îndeamnă sa cumpărăm un stingător prin profitshare, ca acum e momentul sa faci un ban pe afiliere.
Chiar e, lumea e speriată și crede ca stingătorul ala o sa facă diferența și ar face în mâinile cui trebuie.

Dar dacă ești genul de prost căruia ii curg bale în timp ce se uita la incendiul început în spațiu închis și fredonează:
“Aarde, uite cum ardee…”  până când te ia gloata pe sus afara, pula mea, nu mai da banii pe stingător ca ii dai degeaba. Fii econom și mori ieftin măcar.

Lumea privește relaxat la faptul ca aia nu aveau autorizație PSI,  inclusiv nenea care a fost și a scăpat viu de acolo, pentru ca așa e în “toate” cluburile și asta e, suntem săraci  –  și pun accidentul în sfera nesansei, ca stai coaie ca nu am tras cu tunul acolo,  am dat cu artificii de tort, ce se poate întâmpla de la artificii de tort ce,  voi nu faceți așa?

Și i-aș răspunde dobitocului ca eu nu trag cu artificii în butoiul cu benzina,  mai ales ca am făcut asta în tinerețe,  pe vremea când injectam benzina în becuri și cam știu ce se întâmplă.

Și e normal sa crezi ca e în regulă sa faci asta dacă nu ai nicio pregătire PSI,  nici tu nici nimeni de acolo. Și la fel e sa crezi ca merge și fără autorizație,  fără pregătire antiincendiu fără nimic.
Și e ok și merge,  dar să nu avem discuții pe urmă. Da?

Ca aia e problema.  Știați ca dintr-un avion de 200 de persoane 4 –  5 stewardese pot evacua toți pasagerii în mai puțin de 5 minute?

Da, au mai multe ieșiri de urgență decât la clubul ala,  dar și personal mai antrenat.  Aia 4-5 oameni fac diferența,  chiar dacă sunt femei, că despre asta e vorba.

Normal ca nu poți instrui personalul administrativ al  unui club,  gen hostessele, barmanii,  cu privire la aspectele astea, nici nu le poți recruta corespunzător pe salariu minim +bacșișuri.

Cum ar fi sa ți se repete obsesiv la începerea unui show de club planul de evacuare, poziționarea ieșirilor de urgență și a instinctoarelor.

Și mai zice lumea ca au murit degeaba, ca nu se va schimba nimi… Nu, nu degeaba.
Cineva va plati ceva,  dar alta e treaba. Voi ați vrea sa fiți colegi cu unii care se uită la focul aprins ca muta la pulă și decid ei ca nu e mare chestie și mai stau sa mai facă doua poze,  ca sigur îl stinge cineva sau poate face parte din show?  Eu nu. N-as vrea.
Serios, as face un show săptămânal din asta cu program bine stabilit, gen la 7 jumate intrarea, platesti 50 de lei. La 8:30 dam drumu’ la incendiu cu focul de artificii, iar la 8:45  blocam ușile închise, cine nu a ieșit face noaptea la caldurica.
Care iese ultimul primește ceva premiu. Dacă trăiește sa-l ridice.
Punem pariu ca s-ar găsi prosti săptămânal măcar câteva ture?

Și dacă va gânditi ca sunt un porc și ca cum, nu mi-e mila, aveți dreptate. Sunt un porc,  ca e urat sa violezi doliul național și nu, nu îmi e mila.
N-are de ce.
Îmi este groaza de moarte, chiar și atunci când nu schimonoseste prin torturura și chin și nu ma pot uita la cele mai pătrunzătoare poze,  ca de aia nu m-am făcut doctor și dacă am vreun sentiment este o amestecatura de respect, compasiune și regret pentru cei ce s-au luptat, unii înțeleg ca au murit ei sau au fost pe aproape – ca sa ii salveze pe ceilalți.
Si-i înțeleg, ca e teribil sa vezi moartea,  fie și a altora și e natural sa vrei sa o împiedici.
Dar fără mare folos în cazul de față.

Serios, tu te-ai întoarce sa îți riști viața scotandu-l din foc pe unul care se uita tâmp la incendiu pana când îl arde sau îl sufoca?

Ma enervează ca trebuii sa ma întorc în seara asta în orașul asta trist unde pentru o săptămână nu voi avea cu cine sa vorbesc altceva. Dar ma întorc.