Pentru cunoscători.
Dacă ar fi să vă recomand doar un film anul ăsta, cred că ăsta ar fi, dar s-ar putea să nu îl înțelegeți, dacă sunteți străini de viciul ăsta – jocuri de noroc.
Pentru cunoscători și cred că mai ales pentru împătimiți ( o formă artistică de a spune suferinzi ) este un film cult.
Zic asta că am citit review-uri care zic că scenariul și regia sunt slăbuțe. Nu sunt, sunt extraordinare, dar pentru publicul corect.
Nu prea merge să fii complet pafarist și să îl înțelegi și apreciezi.
M-am uitat cu soția și cred că nu l-a văzut cu aceiași ochi ca mine.
O să dau gradual cu spoilere și decide fiecare când se oprește din citit.
În primul rând, Colin Farrell este actorul perfect potrivit pentru genul ăsta de rol și chiar daca nu înțelegeți sau nu apreciați filmul, prestația lui e convingătoare.
Filmul portretizează extraordinar dependentul de jocuri de noroc , la nivel de clișeu chiar, dar și dincolo de asta și desfășoară motivația pentru care jucătorul continuă spirala in care face implozie.
Majoritatea jucătorilor de noroc sunt, în intenție, oameni de un distins caracter moral, în total contrast cu expresia faptelor lor, cu excepția unor rare ocazii – când le iese și își permit să fie niște domni. Niște lorzi.
Dacă ești suficient de norocos să cunoști un jucător doar in momentele lor de noroc, îți vei forma părerea că sunt niște oameni nobili, îndatoritori. Dacă continui să fii lângă ei când se prăbușesc te vor trage după ei exploatând imaginea creată fie la nivel de practică exersată, fie din reflex visceral, în nevoia de a aduna bani.
Filmul este bun pentru că arată obsesia paradoxală a dependentului pentru a-și plăti datoriile, făcând ce crede el că e singura șansă – jucând în continuare și scufundându-se și mai mult în datorii.
Faptul că filmul se axează in jurul jocului de Baccarat, e de asemenea un efect de cult, jocul fiind unul din cele mai simple din cazinou, unul din cele mai de noroc, ca să nu avem discuția că “e un joc de strategie , ca, de exemplu pokerul” și că singura strategie brută prin care îți permiți să rămâi la masă si să câștigi este să fii cel mai bogat de la masa aia și să continui să dublezi continuu, până când o dublă îți aduce câștigul – Martingale.
Strategie identificată și prezentată corect în film.
De asemenea modul cum se desenează corect contrastul dintre faptul că în același timp un jucător poate să fie perfect rațional și să invoce faptul că șansele nu se cumulează de la un joc la altul pentru fiecare joc in parte ( șansele să dai 6 pe un zar sunt 1:6 la fiecare aruncare , indiferent câte aruncări au trecut de când ai dat ultima oară 6 ) și în același timp jucătorul debordează de manierism și superstionalism , ca și când acțiunile lui ar putea afecta șansele de a fi tras o carte sau alta e magistral.
As putea continua încă două ore, dar vedeți filmul și reveniți cu întrebări, dacă nu ați înțeles.
Nu am fost , cred , dependent de jocuri de noroc vreodată, dar de jucat am jucat, înconjurat de dependenți și filmul ăsta o să fie extrem de apreciat de ei.
