Dacă mă întreabă cineva, oricine, ce cred despre armele nucleare, în afara de momentele când sunt nervos sau am o migrenă și consider că ar fi bune de dat în cap cuiva , consider că sunt o idee foarte proastă să le aibă oricine și că doctrina MAD nu are cum sā funcționeze infinit, că presupune că, în pofida numelui, nu o să ai armele astea pe mâna vreunui nebun care să oprească brusc muzica.
Eh, acuma deja pare că avem un circ de nebuni.
Ultimii la masă sunt pakistanezii . Citește articolul ăsta și vezi daca reziști să nu pui mâna pe lopată să sapi buncărul ăla mai repede.
Îl rezum eu repede, articolul zic.
Pakistanezii sunt supărați că SUA face gât un pic la programul lor de extindere a razei de acțiune a rachetelor balistice și probabil o să îi certe și eventual sancționeze.
Și ăștia bat direct cu pula de masă că nimic, ei vor să crească raza de acțiune, dacă nu ajung până în SUA, măcar până în Israel – se pare că toată lumea nucleară își pune primul checkpoint pe Israel. Dacă pot să dea cu burlanele măcar până în deșert la ăia, e de bine.
Și zic că dacă cineva , precum SUA sau Israel, îi atacă, ei nu pot sa răspundă simetric dar se gândesc ca strategia lor să fie : oricine ne atacă pe noi , noi le dam în cap indienilor, la Delhi și Mumbay, că până la ăia ajungem.
Efectiv asta spune – You cannot make this shit up.
Nu se poate, coaie, așa ceva, nu mai terminam cu războaiele deceniul ăsta decât dacă se termină într-o iarnă lungă pentru toți.
Nu mai terminam cu razboaiele – yeah, that ship has sailed, s-a dat dezlegare la bombardeala, nu ne mai intoarcem la pace, get with the program