Scurt: ”În drumul spre țuică”

E un citat din stand-up-ul ăsta.
Anul ăsta s-a făcut țuica.
Practic, curge și pe șanțuri, adică prunele.
Le mai strângem noi, că na.
—-
Un zarzăr galben la poartă. Tata n-are poftă să-l mai culeagă, eu nici atât.
Niște vecini au. OK, culegeți-l. Că ei fac 5 vedre ( 50 de litri ) de țuică din zarzărele ălea.
Exagerează, credeam.
Pe de altă parte, anul trecut se plângeau că li s-a mucegăit butoiul de țuică – cu țuică în el și a făcut țuica alge. Eu așa ceva n-am auzit și nu credeam că e posibil ca oltenii să dilueze alcoolul până îl aduc la stadiul de țuică homeopatică, te îmbeți din memoria alcoolului stocat în apă.

—

Alt vecin îl întreabă pe tata dacă poate el să culeagă același zarzăr. Bă, ce dracu… ”S-a dat. Dar de ce?”
Că sunt unii care au pepinieră de pruni și dacă le duci sămburi de zarzăr galben – se folosesc pentru portaltoi, îți dau pomi. Nu, nu merge să faci țuică din zarzăre cu tot cu sâmburi și pe urmă să-i însămânțezi pe ăia fiert. Uneori merg, dar de regulă e cam mult. Că m-am gândit.